IADUL pe pământ în închisorile din Turcia. Torturile și disparițiile suspecte i-au scăpat de extrădare pe criminalii israelieni din Istanbul

Omul de afaceri palestinian Abdulkadir Anas, în vârstă de 30 de ani, suspectat că ar fi susținut financiar organizația teroristă Hamas, a fost ucis la Istanbul, în 18 august 2024, de trei cetățeni israelieni. Salalha Taymoor, Ghazi Shtwy și Salman Ahmad au deschis focul asupra mașinii în care se afla acesta, însoțit de garda sa de corp și de un prieten, iar atacul armat s-a reverberat până în România. Israelienii au fugit în Bulgaria, inițial, apoi au ajuns pe Aeroportul Otopeni, încercând să se îmbarce într-un avion. Au fost reținuți de autoritățile române, iar Turcia a transmis o cerere de extrădare.

Salalha Taymoor, Ghazi Shtwy și Salman Ahmad au fost reprezentați în instanță de avocații Eliza Ene Corbeanu și Cristian Ene (alte informații punctuale AICI), iar Curtea de Apel București a respins cererea de extrădare în Turcia a celor trei israelieni.

După ce procurorii au contestat decizia, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis definitiv, în 16 octombrie 2024, că israelienii nu vor fi extrădați în Turcia. În baza acestei decizii, aceștia au fost eliberați, au părăsit România și se află acum în Israel. (detalii în exclusivitate AICI)

SPORT Un hocheist rus este pe punctul să doboare RECORDUL de goluri din NHL

00:01

ACTUALITATE Cătălin Berenghi, de la luptător la candidat pentru prezidențiale. Trecutul controversat al celui care a amenințat-o pe judecătoarea lui Georgescu

22:48

• În timpul judecării cererii de extrădare, cei trei israelieni au cerut garanții din partea autorităților judiciare din Turcia, solicitând să fie aplicate „cerințele Art. 3 din Convenția internațională împotriva torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante”.
• Avocații celor trei israelieni au insistat, în fața instanței de judecată, că este imperios necesară ”asigurarea accesului apărării și persoanei acuzate la actele dosarului, asigurarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva neîngrădirii exercitării dreptului la apărare, comunicarea termenului de valabilitate a restricției de acces la dosar”.
• „În contextul în care președintele Turciei, Erdogan, a etichetat Israelul ca fiind «stat terorist», exista pericolul ca, odată extrădați, cei trei cetățeni israelieni să fie supuși unor tratamente inumane”, au susținut avocații Cristian Ene și Eliza Ene Corbeanu.
• În același timp, autorităților judiciare din Turcia li s-a solicitat depunerea unor „garanții reale” că predarea persoanelor extrădabile nu le va expune unui risc semnificativ de a fi deținute preventiv în condiții inumane sau degradante și de a nu le fi respectate drepturile fundamentale pe teritoriul acestuia, pe parcursul procedurii penale.

Magistrații de la Curtea de Apel București au argumentat, în motivarea deciziei de respingere a extrădării, din care Gândul a prezentat extrase în exclusivitate, că „se identifică date care atestă existența unui risc semnificativ de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului în statul solicitant și/ori de supunere a persoanei extrădabile unor tratamente inumane sau degradante. (…)”

Turcia a devenit ținta organizațiilor internaționale din cauza condițiilor improprii din penitenciare

Procesul celor trei israelieni reținuți pe teritoriul României după atacul armat de la Istanbul a readus în prim-plan problemele grave care au fost semnalate, de-a lungul timpului, în închisorile din Turcia. Organizațiile internaționale – printre care și Amnesty International – au avertizat, în repetate rânduri, că deținuții din Turcia sunt matratați constant, torturați, iar unii din ei mor în circumstanțe suspecte.

Aceste rapoarte au fost folosite, de altfel, și de avocații celor trei israelieni care l-au ucis în Istanbul pe susținătorul Hamas și care după două zile de la atentat au stat două luni în arest în România. Argumentația lor a stat la baza respingerii cererii de extrădare transmise de autoritățile judiciare din Turcia.

În luna decembrie a anului 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Turcia pentru condițiile improprii din închisori la care au fost supuse opt persoane cărora li s-au acordat mai puțin de trei metri pătrați de spațiu de locuit în închisori supraaglomerate, în urma tentativei de lovitură de stat din anul 2016.

Potrivit Direcției Generale a închisorilor și centrelor de detenție din Turcia, închisorile turcești ar deține cu 51.320 mai mulți deținuți decât capacitatea lor totală. Datele oficiale au dezvăluit că închisorile turcești dețin 341.294 de persoane, deși pot găzdui în siguranță doar 289.974 de persoane.

Rezoluție privind tortura și relele tratamente în locurile de detenție din Turcia

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o rezoluție privind tortura și relele tratamente în locurile de detenție din Europa, abordând creșterea numărului de presupuse incidente raportate din Turcia în ultimii ani.

Inițiată pe baza unui raport al deputatului cipriot Constantinos Efstathiou, rezoluția a numit Turcia printre țările în care rapoarte credibile sugerează că tortura și relele tratamente tind să fie sistematice și/sau răspândite, alături de Azerbaidjan și Rusia.

• În 22 iunie 2024, gardieni și doi administratori ai unui penitenciar din Turcia au fost reținuți în baza unor mandate emise de procurorii turci pentru presupuse torturi, maltratare a deținuților și deturnare de fonduri publice.
• În aprilie, 68 de femei încarcerate în închisoarea Sincan din Ankara au cerut Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei, într-o scrisoare, să ia măsuri imediate cu privire la decesele suspecte din închisorile țării și să demareze o anchetă asupra acestora.
• Deținuții din provinciile din sudul Turciei, lovite de cutremure devastatoare în februarie 2023, s-au confruntat cu maltratări sporite și încălcări ale drepturilor.

În plus, activiștii pentru drepturile omului și politicienii de opoziție au criticat frecvent autoritățile pentru că nu au eliberat prizonierii grav bolnavi, astfel încât aceștia să poată căuta un tratament adecvat.

Amnesty International: „Niciun fel de circumstanță nu poate justifica vreodată tortura și alte rele tratamente sau detenția arbitrară”

Încă din anul 2016, după tentativa de lovitură de stat din Turcia, Amnesty International a avertizat că opozanții lui Erdogan au fost încarcerați și torturați, drepturile omului fiind doar o sintagmă lipsită de acoperire.

„13.165 de persoane au fost reținute, între aceste persoane se află 8.835 de militari, 2.101 judecători și procurori, 1.485 ofițeri de poliție și 689 de civili”, declara președintele Turciei la momentul respectiv.

Reprezentanții Amnesty International au transmis, atunci, că deținuții erau „pedepsiți” prin privarea de hrană și apă, răniri, amenințări și, în cazurile cele mai grave, bătăi, tortură și violuri.

„Detaliile sinistre pe care le-am documentat sunt doar câteva dintre abuzurile care s-au putut produce”, spuneau aceștia.

Turcia este, așa cum era de așteptat, îngrijorată de securitatea sa publică în acest de moment, însă niciun fel de circumstanță nu poate justifica vreodată tortura si alte rele tratamente sau detentia arbitrară”, declara John Dalhuisen, directorul Amnesty International pentru Europa.

„Cel puțin o persoană a murit în arest, după ce a fost torturată”

După cutremurul devastator care a afectat Turcia, în februarie 2023, Amnesty International a tras, din nou, un semnal de alarmă, amintind și decizii absolut halucinante ale autorităților judiciare turce.

„În ianuarie, Tribunalul Penal Nr. 7 din Diyarbakır l-a achitat pe ofițerul de poliție care l-a împușcat și ucis pe Kemal Kurkut în timp ce acesta din urmă intra în zona în care au avut loc festivitățile Newroz la Diyarbakır, în 2017.

• În mai, 19 persoane acuzate de dispariții forțate sau execuții extrajudiciare între 1993 și 1996 «în cadrul activităților unei organizații armate constituite pentru a comite infracțiuni» au fost achitate la Ankara.
• Urmărirea a trei ofițeri de poliție și a unui presupus membru PKK acuzați de uciderea avocatului pentru drepturile omului Tahir Elçi, în 2015, a continuat.

Oamenii reținuți pentru presupuse jafuri în urma cutremurelor din Turcia, din 2023, au fost supuși torturii și altor rele tratamente din partea autorităților de aplicare a legii.

Cel puțin o persoană a murit în arest după ce a fost torturată. Ca urmare, trei jandarmi au fost suspendați pe 15 februarie.

În iunie, după dispersarea Marșului Trans Pride de la Istanbul, oficialii de aplicare a legii au folosit forța ilegală echivalentă cu tortură sau alte rele tratamente în timp ce rețineau cel puțin cinci protestatari”, s-a specificat în raportul Amnesty International.

Închisoarea cu regim special Diyarbakir, un „loc de coșmar”

Închisoarea Diyarbakir din Turcia este doar un exemplu sumbru din multe altele. Este considerată, fără rezerve, drept un loc de coșmar unde sunt închiși, fară nicio deosebire, deținuți politici alături de infractori de drept comun.

Cei intrați pe porțile groazei din Diyarbakir pierd orice drept elementar al ființei umane. Viața deținuților și trupurile acestora aparțin gardienilor, care au drept de viață și moarte asupra oricărui deținut, fară a fi vreodată trași la răspundere pentru abuzurile sau crimele de care s-ar face vinovați.

Diyarbakir este o închisoare cu regim special, iar gardienii turci sunt liberi să facă absolut tot ce vor cu viețile deținuților, după cum a demonstrat-o, spre exemplu, atacul organizat al gardienilor din anul 1996. Atunci, gardienii au ucis 10 condamnați și au rănit grav alți 23.

 „Pe unchiul meu, mai întâi l-au dezbrăcat complet, apoi l-au agățat de mâini, în așa fel încât să nu mai atingă podeaua, după care i-au prins fire electrice de organele genitale și au dat drumul curentului”, mărturisea nepotul unuia dintre deținuții din temuta închisoare Diyarbakir, în anul 2021.

Parlamentul European: „Turcia refuză să pună în aplicare recomandările Comitetului pentru Prevenirea Torturii”

În mai multe rezoluții adoptate, Parlamentul European a atras atenția că Turcia nu a reușit, încă, să rezolve toate problemele și să intre în normalitate în ceea ce privește respectarea drepturilor omului.

• Rezoluția Parlamentului European din 21 ianuarie 2021

– „… îndeamnă Guvernul turc să se asigure că toate persoanele își exercită dreptul fundamental la un proces echitabil și la examinarea cazurilor lor de către un sistem judiciar pe deplin independent și funcțional, în conformitate cu standardele internaționale”.

• Rezoluția Parlamentului European din 7 iunie 2022

– „… regretă deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Turcia, inclusiv regresele în ceea ce privește libertățile fundamentale, democrația și statul de drept”. Consideră că actuala formă represivă de guvernare are ca piloni principali abuzul cadrului juridic.

– „… își reiterează îngrijorarea că Turcia refuză să pună în aplicare recomandările Comitetului pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante al Consiliului Europei; invită Turcia să adopte o politică de toleranță zero față de tortură și să ancheteze corespunzător semnalările persistente și credibile privind tortura, relele tratamente și tratamentele inumane sau degradante ale persoanelor în timpul detenției, interogatoriilor și arestării preventive”.

– „… lipsa de independență a sistemului judiciar este o politică de stat deliberată, continuă și sistematică, dusă pentru a suprima direct sau printr-un efect de descurajare orice activitate critică”.

– „… este îngrijorat de numărul din ce în ce mai mare de cereri depuse la Curtea Constituțională cu privire la încălcări ale drepturilor constituționale și de faptul că nu se fac modificări atunci când sunt descoperite astfel de încălcări”.

– „… ia act de declarațiile recente ale președintelui Curții Constituționale, în care se recunoaște că peste 73 % dintre cele peste 66 000 de cereri primite în 2021 se refereau la dreptul la un proces echitabil, descriind situația ca «gravă»”.

– „…pune sub semnul întrebării legalitatea modificărilor aduse normelor de procedură ale instanțelor care permit amânarea cu un an a hotărârilor”.

• Rezoluția Parlamentului European din 13 septembrie 2023

– „… consideră că, în ceea ce privește drepturile omului și statul de drept, tabloul dezolant descris în rezoluția sa din 7 iunie 2022 referitoare la Raportul Comisiei din 2021 privind Turcia rămâne valabil și reiterează conținutul rezoluției respective”.

– „… condamnă lipsa de independență a justiției și instrumentalizarea politică a sistemului judiciar”.

– „… atacurile constante asupra drepturilor fundamentale ale membrilor opoziției, apărătorilor drepturilor omului, avocaților, sindicaliștilor, membrilor minorităților, ziariștilor, cadrelor universitare și activiștilor societății civile, inclusiv prin hărțuire judiciară și administrativă, utilizarea arbitrară a legilor împotriva terorismului, stigmatizarea și închiderea asociațiilor”.

„Cazurile de tortură și rele tratamente, sistemice și răspândite”

Chiar Baroul Ankara a publicat cinci rapoarte cenzurate despre tortura și maltratarea presupușilor guleniști (n.red. – membri ai Mișcării Guleniste, considerată teroristă de Guvernul de la Ankara), într-un centru de detenție al poliției.

Rapoartele ar fi fost cenzurate anterior de conducerea Asociației Baroului Ankara și au făcut ca președintele comisiei de atunci și mai mulți avocați să demisioneze.

„Douăzeci și doi de membri ai personalului penitenciarului, inclusiv gardieni și doi administratori, au fost reținuți în baza unor mandate emise de procurorii turci pentru presupuse torturi și maltratare a deținuților și deturnare de fonduri publice.

Un total de 520 de copii cu vârsta sub șase ani își însoțesc mamele în închisorile turcești, potrivit unui raport publicat de Sezgin Tanrikulu, parlamentarul Partidului Popular Republican (CHP) de opoziție.

Cazurile de tortură și rele tratamente au fost documentate pe scară largă de către organismele de monitorizare, societatea civilă, mass-media, precum și organizațiile și instituțiile internaționale. Aceste practici sunt sistemice și răspândite. Sunt folosite diverse metode psihologice și fizice”, au mai menționat judecătorii de la Curtea de Apel București în motivarea deciziei din 10 octombrie 2024, din care Gândul a prezentat extrase în exclusivitate, de respingere a cererii autorităților judiciare turce de extrădare a celor trei israelieni suspectați de asasinarea omului de afaceri palestinian Abdulkadir Anas.

CITEȘTE ȘI:

Șefii BCCO Oradea, dați în vileag neintenționat chiar de avocații lui Victor MICULA. Dovada că milionarul este „informator” i-a alertat pe procurori

DEZVĂLUIRI șocante din dosarul șefilor de la Crimă Organizată Oradea care au mințit pentru fiul infractor al milionarului Micula

Acuzat de CORUPȚIE, senatorul Eugen Pîrvulescu dădea cu tifla procurorilor DNA: „Mie îmi sug …, n-au ce să-mi facă! Încă 3 ani mă joc cu ei!”

Mărturia unei STUDENTE de la care Alfred Bulai a cerut o scrisoare de dragoste și întâlniri private: „Foarte greu a fost să o scriu, îmi era rău”

A murit Maria Cocoru, proprietara terenului retrocedat din Parcul IOR. Cine moștenește AVEREA impresionantă și ce se întâmplă cu amenda de 35 mil. €