ICCJ va sesiza CCR în privinţa MODIFICĂRILOR Codului Penal şi de Procedură Penală, după eliminarea pragului pentru abuzul în serviciu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis sesizarea Curţii Constituţionale în privinţa proiectelor de lege prin care se aduc modificări Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Proiectul de lege de modificare a Codului Penal prin care se elimină pragul pentru abuzul în serviciu a fost adoptat, săptămâna trecută, de Camera Deputaţilor.

„La data de 11.04.2023, ora 16.00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având în vedere dispoziţiile art.146 lit.a) din Constituţia României, republicată şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgare, sub următoarele aspecte:

În ceea ce priveşte proiectul de lege privind modificarea Codului penal:

– neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 3 (art. 297 alin. 1 C. pen.) şi art. I pct. 4 (art. 298 C. pen.) şi art. V din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023), în raport cu prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale a României, ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept precum şi ale art. 1 alin. (5), conform cărora respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale este obligatorie, precum şi în componenta sa referitoare la claritatea legii.

– neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023) în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) şi art. 1 alin. (5) raportat la art. 61 alin. (1) şi la art. 126 alin. (3) din Constituţie”, a transmis ICCJ.

Conform sursei citate, în ceea ce priveşte proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală, se sesizează:

– neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 246/2023) privind art. I pct. 17 (art. 139¹ din Codul de procedură penală) în raport de prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) sub aspectul caracterului obligatoriu al deciziilor instanţei de contencios constituţional, ale art. 1 alin. (3) referitor la principiul statului de drept, precum şi ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii;

– neconstituţionalitatea art. I pct. 1 [art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală], art. I pct. 19 (art. 1451 din Codul de procedură penală), art. II, în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii;

– neconstituţionalitatea art. I pct. 38 [art. 345 alin. (11) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil

– neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 34 [art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 1 alin. (3) referitoare la garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor;

– neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 62 [art. 595 alin. (11) lit. b)] din Codul de procedură penală în raport de prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (3) şi alin. (5).

Plenul Camerei Deputaţilor a votat, miercuri, cu 191 voturi pentru, 66 împotrivă şi 12 abţineri, proiectul de lege de modificare a Codului Penal prin care se elimină pragul pentru abuzul în serviciu.

La articolul 139 din Codul de Procedură Penală legat de interceptari, coaliţia a adoptat un amendament, prin care s-a stabilit în ce cazuri se pot face înregistrări, dar nu a precizat şi cazurile de corupţie, relatează news.ro.