Imaginile dezastrului din marile parcuri bucureștene: locurile de joacă din Cișmigiu pline de excremente, aleile rupte din Herăstrău și paragina din Tineretului | GALERIE FOTO

Marile parcuri din Capitală, aflate în administrația Primăriei Municipiului București (PMB), nu au mai fost vreodată într-o stare de degradare ca cea din prezent. Dezastrul cel mai mare este chiar în „perla” Bucureștiului, Grădina Cișmigiu, unde este plin de excremente de păsări, iar mirosul este insuportabil. În paragină sunt și parcurile Herăstrău sau Tineretului.

Primarul general Nicușor Dan a demis, joi, conducerea Administrației Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB), motivul fiind mizeria din parcurile Capitalei.

Reporterii Gândul au fost în aceste zile în patru parcuri, niciunul demn de o capitală europeană, la cum arată acum.

ACTUALITATE Vasile Bănescu omagiază martirii Revoluției, în contextul situației actuale: „România subminată educațional, în rânjetele populismului trădător”

18:04

ACTUALITATE Victor Ponta: „Angajații ROMÂNI de la Mar-a-Lago sunt cei mai buni ambasadori ai noștri”

18:00

De departe, cel mai neîngrijit este Parcul Cișmigiul, monument istoric, cândva o grădină superbă, amenajată după planurile peisagistului Wilhelm Mayer, fost director al Grădinilor Imperiale din Viena secolului a XIX-lea.

Gunoaiele din parc sunt aproape la tot pasul, aleile sunt pline de crăpătur și, dacă vrei să stai pe o bancă, cu greu găsești una de care să nu-ți fie teamă că se poate rupe.

Lacul poate fi cel mult asemănat cu o baltă mizerabilă, cu o apă verde și tulbure, plină de vegetație putrezită și urât mirositore, îmbibată cu alte deșeuri și pene de la păsări.

Dezastrul cel mai mare se găsește însă acolo unde ar fi trebuit să fie cel mai curat: locurile de joacă din centrul parcului. Aici, peste stratul de tartan s-a format un al strat de excremente de la păsări, iar mirosul este insuportabil.

Iar dacă municipalitatea nu a făcut absolut nimic pentru a curăța zona, se pare că și unii operatori economici din parc s-au „molipsit” de la autorități, dovadă fiind o umbrelă a unei terase centrale care este plină și ea de excremente.

În ceea ce privește vegetația, aceasta este foarte uscată și crează senzația că te afi într-un loc părăsit.

Paragina de lângă Centrul Istoric

Un alt parc al municipalității, aflat foarte aproape de Centrul Istoric și vizitat de foarte mulți turiști, este cel de la Piața Unirii. Și aici, degradarea este foarte vizibilă, cu mobilier distrus și cu vegetație foarte uscată. Parcul este și un loc de tranzit pentru foarte mulți bucureșteni, însă, aleile sunt pline de praf, care atunci când plouă se transformă în noroi.

Dacă vorbim de Parcul Tineretului, imaginea de aici este una foarte tristă, mai ales că odinioară, și această locație era o adevărată oază pentru bucureșteni. Parcul te întâmpină încă de la principala intrare cu garduri rupte și ruginite, primul semn că locul este unul neîngrijit și că aici nu s-au mai făcut investiții de zeci de ani.

Pericolul din Parcul Tineretului

În ceea ce privește lacul, acesta este mizerabil în zona podului de la Sala Polivalentă. De altfel, și intrarea în parc din această zonă este foarte respingătoare, cu alei rupte, vegetație uscată și cabine pentru paznici cu geamuri sparte și foarte insalubre, uitate de vreme.

Parcul prezintă și un adevărat pericol: podul care trece peste lac este atât de degradat încât ai impresia că se prăbușeste. Per total, un loc neîngrijit și respingător.

Nordul Capitalei se prezintă cu un Herăstrău degradat

Mergem și în nordul Capitalei, până nu de mult zona cea mai cochetă a Bucureștiului, și intrăm în Pacul Herăstrău, redenumit de câțiva ani „Regele Mihai I”. Nu se mai găsesc bălăriile de la începutul verii, dar zona este în continuare în paragină. La fel ca și în celelalte parcuri, mobilierul este foarte vechi, aleile foarte crăpate, iar zeci de arbori nu sunt toaletați și reprezintă un pericol pentru cei care se plimbă prin zonă.

De ce s-a ajuns la această situație, în care marile parcuri din București să fie într-o adevărată paragină?

Nicușor Dan dă vina pe conducerea ALPAB, dar și pe vechea administrație a municipalității pentru dezastrul  din parcurile Bucureștiului

„Am decis schimbarea conducerii Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București și mi-am asumat interimatul în fruntea acestei instituții. Voi face schimbările de management necesare pentru a schimba aspectul parcurilor. Nu sunt deloc mulțumit de modul în care a funcționat ALPAB, de modul în care au funcționat Compania Municipală Parcuri și Grădini București și Compania Municipală Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București, entități care răspund de întreținerea parcurilor bucureștene”, anunța, joi, Nicușor Dan.

Pe de altă parte, Nicușor Dan este acuzat că nu a alocat suficiente fonduri pentru ALPAB în 2021.

„Probabil că Nicușor Dan crede că angajații ALPAB aduc bani de acasă pentru a finanța ceea ce domnia sa nu a bugetat. Practic, ALPAB a întocmit proiectul de buget pentru anul 2021 cu sume destinate salubrizării și întreținerii spațiilor verzi, în cuantum de 95 milioane de lei, iar primarul general Nicușor Dan a alocat 25 milioane de lei, din care nouă milioane reprezintă datorii reportate din anul precedent”, au declarat pentru Gândul surse din administrația centrală.

„Nicușor Dan nu a avut timp sau curiozitatea să afle că ALPAB nu mai deține nici măcar o greblă”

Aceleași surse mai susțin că ALPAB a informat primarul general, atât in scris cât și verbal, de faptul ca asigurarea serviciului de pază pentru parcuri este o obligație legală și nu o opțiune cu caracter facultativ.

„Cu toate acestea primarul general, domnul Nicușor Dan, inițial a refuzat să aloce bani pentru acest serviciu, pentru ca apoi să aloce o sumă suficientă pentru paza pe o perioadă de 3 săptămâni.

Mai mult, Nicușor Dan nu a avut timp sau curiozitatea să afle că ALPAB nu mai deține nici măcar o greblă. Tragem concluzia că experiența sa cu achizițiile publice este nulă.

Este pentru prima oară, însă, când primarul general periclitează, cu buna știință, siguranța și sănătatea cetățenilor pentru a crea premisele demiterii/ detașării unui director, in scopul înlocuirii acestuia cu un apropiat al sau.  Nebugetarea unor servicii obligatorii prin lege și ignorarea consecințelor care rezultă din aceasta sunt acte premeditate, al căror scop este unul personal sau pentru a satisface promisiuni electorale și ale căror efecte se cuantifica in pierderi uriașe”, au mai declarat surse din administrația centrală.

Indiferent cine este de vină pentru această paragină, un lucru este cert: bucureștenii au foarte mult de suferit din cauza acestor conflicte sau lupte politice, iar imaginea parcurilor nu este deloc una pe care turiștii străini să o adauge la amintiri.

Fotografii: Alexandra Pandrea, Gândul

Autor

Nicolae Oprea

Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul ... vezi toate articolele