În război cu Putin + Lege marțială, Ucraina nu organizează alegeri prezidențiale: „Propagandiștii Kremlinului vor contesta LEGITIMITATEA lui Zelenski”

Konstantin Skorkin, jurnalist și cercetător independent care studiază istoria politică a Donbasului, redactând articole în Foreign Affairs, The Moscow Times sau Republic, notează într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace că legitimitatea președintelui Volodimir Zelenski poate fi pusă la îndoială de propagandiștii de la Kremlin din cauză că în Ucraina – în contextul războiului cu Rusia lui Vladimir Putin și al legii marțiale – nu vor fi organizate alegeri prezindențiale în acest an.

Mandatul prezidențial de cinci ani al lui Volodimir Zelenski, amintește cercetătorul, expiră în data de 20 mai 2024.

Când și-a început acest mandat, mai precizează Skorkin, Volodimir Zelenski a promis că va aduce pacea în Ucraina, va îndepărta elita coruptă și va fi președinte al țării doar pe parcursul unui mandat.

„Dar timpul este un maestru crud. Acum, Ucraina este implicată într-un război pe scară largă, în timp ce se apără împotriva agresiunii ruse. Politica internă este afectată de corupție, iar Zelensky este acuzat că a căutat să profite de toată această situație și să păstreze puterea.

Deoarece este imposibil să organizezi alegeri în timp ce legea marțială este în vigoare, Zelenski va rămâne la conducerea Ucrainei și după expirarea mandatului său, iar acest lucru creează o problemă neașteptată pentru democrația ucraineană.

Îndoielile cu privire la rămânerea lui Zelenski în postul său, după 20 mai, provin din faptul că legea ucraineană este vagă. Constituția nu interzice în mod explicit organizarea de alegeri prezidențiale într-o astfel de situație, dar, în ceea ce privește legea marțială, prevede – de asemenea – că președintele ar trebui să continue să servească până când este ales un succesor (articolul 108) și că mandatele prezidențiale durează cinci ani (articolul 103).

Avocații ucraineni subliniază că absența unui mecanism de prelungire a mandatului unui președinte este o omisiune deliberată, astfel încât să se reducă riscul abuzului de putere. În același timp, legea electorală ucraineană interzice organizarea de alegeri în timpul legii marțiale”, explică analistul pentru Carnegie Endowment for International Peace.

„Deloc surprinzător, Zelenski nu este un fan al acestei opțiuni”

Oficialii ucraineni susțin că, după data de 20 mai, Zelenski va deveni președinte interimar până la următoarele alegeri. Cu toate acestea, oponenții săi interpretează legea în așa fel încât să susțină că președintele Parlamentului Ucrainean ar trebui să devină președinte interimar, el fiind – potrivit Constituției – următorul în linie dacă președintele nu-și mai poate îndeplini atribuțiile.

„Există un precedent în istoria recentă a Ucrainei pentru un președinte al Parlamentului care devine președinte interimar. Așa s-a întâmplat în 2014, când președintele Viktor Ianukovici a fugit din țară, pe fondul unei revolte populare la Kiev. După plecarea bruscă a lui Ianukovici, președintele interimar al Parlamentului – Oleksandr Turchynov  – a devenit președinte interimar, președintele Oleksandr Turchynov. Ulterior, acesta i-a predat puterea lui Petro Poroșenko, câștigător al alegerilor prezidențial.

Deloc surprinzător, Zelenski nu este un fan al acestei opțiuni. Iar Ruslan Stefanchuk, actualul președinte al Parlamentului (n.red. – Rada Supremă a Ucrainei) și membru al partidului pro-Zelenski Servitorul Poporului, nu dorește președinția. El a confirmat deja public că Zelenski va fi președinte interimar până la alegeri.

Cu toate acestea, Davyd Arakhamia, șeful fracțiunii Servitorul Poporului din Parlament, a declarat că acel consens politic care exista la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei s-a prăbușit. Și asta înseamnă că ar putea exista un alt președinte în Parlament, unul care ar putea pretinde să fie numit președinte interimar al Ucrainei.

Având în vedere adâncirea diviziunilor în Servitorul Poporului, oponenții lui Zelenski ar putea încerca să restructureze majoritatea parlamentară după 20 mai, în încercarea de a-l forța pe președinte să predea puterea altcuiva”, avertizează cercetătorul Konstantin Skorkin.

„Pentru moment, opinia publică este de partea lui Zelenski”

Totuși, Curtea Constituțională a Ucrainei ar putea soluționa această dispute, mai menționează Skorkin. Dar o astfel de mișcare ar putea fi interpretată ca o dovadă că există îndoieli chiar și în rândul echipei lui Zelenski cu privire la legitimitatea sa.

În al doilea rând, Zelenski este blocat într-o dispută de lungă durată cu judecătorii Curții Constituționale cu privire la rezistența acestora la legislația anticorupție. Prin urmare, instanța ar putea emite o hotărâre care nu ar face decât să complice și mai mult situația, punctează cercetătorul.

„Desigur, pe cont propriu, este puțin probabil ca acuzațiile de ilegitimitate la adresa lui Zelenski să-i deranjeze pe ucrainenii obișnuiți, dar dacă sunt însoțite de probleme militare și sociale semnificative, atunci ar putea deveni mai grave.

Pentru moment, opinia publică este de partea lui Zelenski. Potrivit unui sondaj din luna februarie, realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev, 69% dintre ucraineni doresc ca Zelenski să rămână președinte până la ridicarea legii marțiale, iar 15% doresc ca acesta să rămână până la noi alegeri.

Doar 10 la sută vor să vadă președintele Parlamentului devenind președinte interimar al Ucrainei. Aproape 53% ar dori să-l vadă pe Zelenski la un al doilea mandat, deși această cifră scade treptat.

Pentru principalul adversar al lui Zelenski, fostul președinte Poroșenko, problema legitimității este o modalitate utilă de a exercita presiuni — cu scopul de a forța guvernul să împartă puterea într-o coaliție mai largă. Unii dintre foștii aliați ai lui Zelenski vorbesc și ei cu privire la această problemă. Fostul președinte al Parlamentului, Dmytro Razumkov, consideră că mandatul președintelui Zelenski se încheie pe 20 mai și ar trebui să cedeze puterea.

Fostul influent deputat parlamentar al Slujitorului Poporului, Oleksandr Dubinsky (în prezent investigat pentru acuzații de trădare), l-a acuzat direct pe Zelenski de uzurpare a puterii”, mai notează Konstantin Skorkin în analiza sa.

„Propagandiștii de la Kremlin vor face tot posibilul pentru a amplifica întrebările despre legitimitatea lui Zelenski”

Într-un astfel de context, avertizează Skorkin, propagandiștii de la Kremlin vor face tot posibilul pentru a amplifica întrebările despre legitimitatea lui Zelenski. Narațiunea este una evidentă: președintele rus Vladimir Putin a fost ales pentru al cincilea mandat la votul prezidențial al Rusiei din martie, în timp ce Zelenski a anulat alegerile din Ucraina. Faptul că alegerile rusești sunt o farsă este un detaliu… minor în astfel de narațiuni.

„Principala problemă este că Zelenski devine nervos și începe să reacționeze exagerat la acuzațiile de ilegitimitate. De la concedierea generalului Valery Zaluzhny, comandantul militar de vârf al Ucrainei, care a zdruncinat încrederea publicului în Zelenski, președintele a început să folosească o retorică cel puțin discutabilă.

El a avertizat despre riscurile unui fel de revoltă și a sugerat că orice încercare de a pune sub semnul întrebării legitimitatea sa va fi văzută ca parte a unui complot inamic de destabilizare a țării. Oficialii discută chiar și un răspuns care ar putea include închiderea popularei aplicații de mesagerie Telegram.

Este inevitabil ca propaganda de la Kremlin să încerce să promoveze orice sugestie conform căreia guvernul ucrainean este ilegitim – acesta a fost un element de bază al propagandei ruse timp de un deceniu.

Putin s-a referit de mult la revoluția din 2014 din Ucraina drept o «lovitură de stat». Din acest motiv, declarațiile lui Zelenski despre conspirațiile pro-Kremlin vor fi probabil văzute de majoritatea ucrainenilor ca o încercare de a-și intimida oponenții.

Situația este plină de o ironie sumbră. Tranzițiile regulate de putere au fost una dintre realizările democrației ucrainene, deosebindu-o de majoritatea altor țări post-sovietice, în special de Rusia și Belarus. Nu este surprinzător că și cea mai mică amenințare la adresa acestei realizări este suficientă pentru a trimite unde de șoc atât în ​​societatea ucraineană, cât și în elita sa politică”, încheie cercetătorul Konstantin Skorkin.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

Cine este REGIZORUL alegerilor din Rusia: „I-a promis lui Putin mai mult de 80% din voturi, Țarul e încântat”

Iulia Navalnaia, după alegerile din Rusia: „Nu înseamnă NIMIC, Putin vrea să arate lumii că are un sprijin uriaș” / „Nu renunțați!”

„Operațiunea militară specială” vs. „operațiunea ELECTORALĂ specială”: „Putin a ajuns la putere în `99, nu a participat la nicio dezbatere electorală”

Alegeri în Rusia | Istoricul Kara-Murza, din închisoare: „Realegerea lui Putin, ILEGITIMĂ” / „De ce se deranjează dictaturile să organizeze alegeri?”