În România există un loc în care accesul femeilor este strict interzis, altfel vor avea parte de nenorociri

În România există un loc unde intrarea femeilor este strict interzisă, altfel, vor avea parte de nenorociri. Legenda spune că o fată care a omis avertismentul s-a îmbolnăvit pe loc de epilepsie. Zona este semnalizată de la o distanță de doi kilometri cu un indicator care avertizează: „Strict interzisă urcarea mai sus a persoanelor feminine”. Regula datează din secolul al XIX-lea.

Este vorba de Mănăstirea Ortodoxă Frăsinei din Muereasca, județul Vâlcea, singura din România unde femeile nu au voie să pună piciorul.

Mănăstirea Frăsinei există încă din anii 1700 și a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea, din anul 2015. Una din legendele bisericii spune că însuși cel care a construit-o a gândit această regulă.

Mănăstirea Frăsinei este un lăcaș situat la 25 de kilometri de Râmnicu-Vâlcea, între munți și înconjurată de păduri. Zvonurile spun că viața monahală de la Mănăstirea Frăsinei seamănă foarte mult cu cea de la Muntele Athos, potrivit a1.ro.

Acolo este bine cunoscut faptul că locuiesc numai călugări și credincioși de sex masculin, iar Sfântul Ierarh Calinic a fost cel care a dorit ca Mănăstirea Frăsinei să urmeze modelul de pe muntele Athos.

Motivul pentru care femeile nu au voie să intre în lăcașul de cult

În data de 17 ianuarie a anului 1867, sfântul ierarh a interzis intrarea femeilor în Mănăstirea Frăsinei, iar la doi kilometri a fost așezată o piatră de legământ pe care scrie: „Acest sfânt locaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și, fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrâzni a trece, să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor tot fericitul bine. Calinic, episcopul Ramnicului Noului Severin, 17 ianuarie 1867”.

Călugării nu mănâncă și nici nu prepară carne, iar slujba se ține de la miezul nopții până dimineața. Aceste reguli, alături de inerzicerea accesului femeilor, lăsate de Sfântul Ierarh Calinic, sunt păstrate cu strictețe și în ziua de azi.

Ce li se întâmplă femeilor care încalcă regula de la Mănăstirea Frăsinei

Un caz bine cunoscut este cel al unei fete din satul Muereasca care, în timp ce se afla cu oile la păscut, a trecut de acel indicator și se spune că s-a îmbolnăvit pe loc de epilepsie.

Ulterior, tânăra s-ar fi vindecat datorită rugăciunilor sfântului Calinic, însă a rămas pilda tututor celor care ar îndrăzni să calce în acel loc.