În România sunt peste 4.500 de buncăre. Unde sunt amplasate – DOCUMENT

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a publicat lista oficială care include toate adăposturile de protecție civilă din toată țară. Pe listă apar peste 4.500 de astfel de spații în care oamenii se pot adăposti în caz de nevoie. Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat, marţi, că suntem pregătiţi pentru orice situaţie şi că aceste adăposturi sunt verificate annual, ca răspuns la o întrebare în contextul tensiunilor din Flancul estic.

Lista făcută publică de IGSU include 4.538 de adăposturi civile, la nivel național. Adăposturile se află în muncipiile reședință de județ, dar și orașe și chiar comune.

Cele mai multe dintre acestea sunt în București, aproximativ un sfert din total, respectiv 1.171 de spații. În Sectorul 1 sunt 162 de spații,conform listei IGSU.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

Județele Vrancea, Sălaș și Ialomița au printre cele mai puține adăposturi. Fiecare adăpost are menționată adresa exactă, inclusiv latitudinea și longitudinea.

IGSU – Situatia Adaposturilor de Protectie Civila by Gandul.info on Scribd

Vasile Dîncu: Această inspecţie se face anual

Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat, marți, că verificarea buncărelor din România se face anual, în mod regulat, și că suntem pregătiți pentru orice situație, după cum a afirmat în contextul tensiunilor ruso-ucrainene.

„Împreună cu Ministerul Afacerilor Interne am discutat asta, inspecția se face regulat. În fiecare an există un anumit calendar pentru această inspecție.Cele mai multe cred că aparțin de MAI, cele de protecție civilă, pentru cazuri de cataclism, situații de criză. Din perspectiva noastră, din MApN, acest lucru s-a făcut în ultimii ani foarte serios. Știm exact, suntem pregătiți pentru orice situație”, a afirmat ministrul Apărării, potrivit Digi24.ro.

Ce prevede legislația

Conform unui document-sinteză realizat de Primăria Sectorului I, prin adăpostire se înțelege „măsura specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare, împotriva efectelor atacurilor aeriene ale adversarului sau în caz de dezastre în special în cazul contaminării radioactive şi chimice rezultate din accidentele nucleare şi chimice”.

Printre acestea se numără adăposturile de protecţie civilă special construite, adăposturi simple de protecţie civilă și spaţii naturale de adăpostire.

Documentul precizează că, în principiu, capacitatea adăposturilor de protecţie civilă care se execută în subsolul noilor construcţii este de 100 – 300 persoane, având în vedere că pentru două persoane este necesar un spaţiu de un metru pătrat de suprafaţă de adăpostire. În cazul construcţiilor subterane ca: metrou, garaje, pasaje, depozite, etc., se admit capacităţi de adăpostire mai mari.

Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, prevede, la Art. 20, alin. (1), lit. f) „Cetățenii sunt obligați: să participe la întreținerea adăposturilor din clădirile proprietate personală și, în caz de necesitate, la amenajarea spațiilor de adăpostire din teren”.

La Art. 45 (1) se prevede că pentru protecția populației și a bunurilor din patrimoniul cultural național de efectele atacurilor din aer se realizează sistemul național de adăpostire, care cuprinde:

• Adăposturi pentru puncte de comandă destinate sistemului național de management al situațiilor de urgență,
• Adăposturi publice de protecție civilă aflate în administrarea consiliilor locale
• Fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici și proprietarii de imobile

Art. 45. (6) În timp de pace adăposturile publice de protecție civilă, cu excepția spațiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinații, cu respectarea normelor tehnice, cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență în maximum 24 de ore și cu informarea prealabilă a centrelor operaționale din cadrul serviciilor de urgență profesioniste.

(7) Adăposturile publice de protecție civilă se inspectează periodic de către personalul de specialitate al serviciilor de urgență profesioniste; deținătorii și utilizatorii acestor adăposturi sunt obligați să îndeplinească normele și măsurile stabilite pentru menținerea adăposturilor și a instalațiilor utilitare ale acestora în stare de funcționare.

Conform normelor tehnice nr. 177/1999, privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție civilă în subosolul construcțiilor noi, capacitatea de adîpostire în cadrul constructiilor noi se stabilește astfel:

• a) la unitatile economice, pentru construcțiile noi și în cazul extinderii celor existente, în funcție de specificul acestora și posibilitățile de amenajare, până la asigurarea adăpostirii personalului stabilit pentru schimbul maxim în timp de război;
• b) la construcțiile cu destinație de locuință, câte 1 metru pătrat suprafața utilă pentru fiecare persoană dar nu mai putin de 9 m2 suprafata totala;
• c) la construcțiile spitalicești, câte 2 metri pătrați, suprafața utilă. Capacitatea adăpostului se determină luând în calcul 2/3 din numărul de paturi;
• d) la construcțiile social-culturale, administrative, școli de toate gradele, câte 1 metri pătrați suprafața utilă pentru fiecare persoană adăpostită. Numărul de persoane se determină considerând 2/3 din personalul administrativ și elevi;

Capacitatea de adăpostire la adăposturile publice se stabilește în funcție de numărul de persoane rezultat din studiul de amplasare, alocându-se un metru pătrat suprafața utilă pentru fiecare persoană.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 862/2016, citată în documentul primăriei, categoriile de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă

1. Clădiri noi prevăzute cu subsol:

• a) reprezentând sedii ale autorităţilor şi instituţiilor publice locale, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
• b) având destinaţia de comerţ, producţie sau depozitare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
• c) având destinaţia de birouri, financiar-bancară, de asigurări şi burse, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
• d) având destinaţia pentru învăţământ, supraveghere, îngrijire sau cazare copiilor preşcolari, elevi, studenţi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
• e) având destinaţia de îngrijire a sănătăţii, cu paturi staţionare, indiferent de suprafaţa construită, şi dispensare şi policlinici, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
• f) având destinaţia pentru cultură, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
• g) având destinaţia de primire turistică de tipul hoteluri, moteluri şi vile turistice, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
• h) pentru comunicaţii electronice, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
• i) din categoria amenajărilor sportive închise, cu capacitatea mai mare sau egală cu 400 de locuri pe scaune, indiferent de aria desfăşurată;
• j) având destinaţia de gară, autogară şi aerogară, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
• k) din categoria clădirilor de locuit colective, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
• l) având destinaţia de lăcaşuri de cult şi spaţii de cazare aferente, accesibile publicului sau destinate vieţii monahale, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp, cu excepţia caselor parohiale.

2. Staţii de metrou

3. Extinderi de construcţii existente, prevăzute cu subsol, cu aria construită mai mare de 150 mp, dacă aria desfăşurată a construcţiei rezultate se încadrează în prevederile pct. I, cu excepţia extinderilor la clădiri cu destinaţia pentru cultură, clasificate, potrivit legii, ca monumente istorice

Categorii de construcţii la care este obligatorie realizarea punctelor de comandă de protecţie civilă

Clădiri noi reprezentând:

• a) sedii ale autorităţilor administraţiei publice centrale;
• b) sedii ale prefecturilor/consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
• c) sedii ale consiliilor locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

În cazul în care amplasamentul pe care se construiesc clădirile prevăzute la pct. I nu permite îndeplinirea obligaţiei, punctele de comandă se pot executa în subsolul altor construcţii din administrarea autorităţii respective.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele