Începe restaurarea Palatului Universității din București, de la Kilometrul 0 al Capitalei. Cât vor dura lucrările la clădirea în care învață peste 10.000 de studenți

Palatul Universității din București – în care funcționează șapte dintre facultățile sale, cu peste 10.000 de studenți– intră, de joi, în procesul de restaurare aprobat de Guvern în urmă cu aproximativ doi ani. Lucrările complexe de consolidare și modernizare sunt estimate să dureze peste cinci ani.

Cea mai mare investiție în infrastructura educațională și în restaurarea clădirilor monument istoric a Ministerului Dezvoltării a fost demarată joi, după cum au anunțat conducerile Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și ale Universității din București, după semnarea contractului de execuție pentru restaurarea ansamblului din centrul Capitalei.

„Acesta este cel mai mare proiect din domeniul cultural și educațional pe care îl va implementa Ministerul Dezvoltării. Am asigurat o finanțare în valoare de peste 317 milioane de lei pentru acest proiect”, a precizat ministrul Cseke Attila, într-un comunicat de presă.

Decizia investiției fusese luată de Guvern în iunie 2020, în timpul mandatului lui Ludovic Orban, anunțat și înaintea alegerilor locale din acel an. „În ședința de Guverm de azi au fost aprobate două hotărâri de guvern extrem de importante pentru două obiecte cu valoare-simbol pentru Capitala României, respectiv Universitatea București și clădirea Academiei de Studii Economice, două clădiri de patrimoniu din București, care, prin adoptarea hotărârilor din ședința de Guvern de astăzi practic vor avea posibilitatea și se declanșează procedura pentru realizarea investițiilor de reabilitare, consolidare, modernizare a acestor clădiri”, a declarat șeful Cancelariei prim-ministrului de la acel moment, Ionel Dancă. Însumat, investiția pentru cele două proiecte se apropia, în acea fază, la suma de 580 de milioane de lei, cea mai mare parte fiind susținută din bugetul de stat.

Cseke Attila: Vom asigura condiții optime pentru studenți și profesori

Potrivit ministrului Cseke Attila, în Palatul Universității din București – care se va reabilita complet – funcționează, în prezent, șapte dintre cele mai vechi și mai prestigioase facultăți: Chimie, Geografie, Geologie și Geofizică, Istorie, Limbi și Literaturi străine, Litere și Matematică și Informatică.

„Prin restaurarea clădirii, vom asigura condiții optime pentru studenții și profesorii acestei instituții de învățământ, dar vom valorifica și patrimoniul construit al Capitalei, prin conservarea acestui monument istoric”, a subliniat ministrul dezvoltării.

Conform datelor ministerului, clădirea monument istoric, de importanță națională, construită în stil neoclasic, între 1857 – 1869, este situată în centrul Capitalei, pe B-dul Regina Elisabeta, nr. 4-12. Instituția Universității din București a fost înființată în iulie 1864, iar procesul de modernizare vizează restaurarea și consolidarea clădirii și va include lucrări privind întregul ansamblu arhitectural, de la acoperiș până la detaliile decorative ale fațadelor, inclusiv punerea în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal.

Cseke Attila a adăugat că prin proiect se au în vedere consolidarea structurală a clădirii, refacerea învelitorii și înlocuirea elementelor din lemn degradate ale șarpantei (sau chiar înlocuirea acesteia), restaurarea faţadelor (inclusiv tâmplăria exterioară), eliminarea umidităţii şi a infiltraţiilor, amenajarea curţii interioare, realizarea de modificări funcţionale şi restaurarea finisajelor interioare.

UB: Investiția necesită un efort în timp de 66 de luni

Și conducerea Universității din București a anunțat joi că, după ce a semnat cu Compania Națională de Investiții contractul de proiectare și execuție pentru lucrările de consolidare și restaurare, clădirea situată în centrul Bucureștiului, unul dintre monumentele emblematice ale orașului, va intra în lucrări de consolidare, restaurare a învelitorii și a șarpantei, a fațadelor (inclusiv a tâmplăriei exterioare), modificări funcționale și restaurarea finisajelor interioare, de reabilitare a instalațiilor, precum și de conservare și punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal.

Prin aceste acțiuni de restaurare vor fi puse în valoare inclusiv ruinele Academiei Domnești pe care este ridicată clădirea Palatului Universității, marcând astfel 328 de ani de continuitate educațională în acest spațiu.

„Situată în piața ce îi poartă numele, clădirea Palatului Universității este cea mai mare și cea mai încărcată de istorie clădire din patrimoniul Universității din București. Cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, Palatul Universității din București este nu doar cea mai mare clădire de educație din România, ci și cel mai important bastion al apărării valorilor libertății și democrației. Așa cum putem remarca și astăzi, așa cum am remarcat și la Revoluția din decembrie 1989 sau la mineriadele și protestele profesorilor și studenților din  primăvara anului 1990, este important să ne apărăm permanent valorile democratice. De 328 de ani, de la înființarea Academiei Domnești a lui Constantin Brâncoveanu, acest spațiu a fost centrul cultural al poporului român și Kilometrul 0 al apărării democrației și libertății românilor. Astfel, renovând Palatul Universității din București omagiem și valorizăm toată această istorie de prea multe ori neglijată a luptei societății românești pentru valorile societății deschise”, a remarcat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.

Lucrarea necesită un efort în timp de 66 de luni și va fi realizată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții, instituție aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

Din punct de vedere financiar, investiția însumează o valoare de 317,60 de milioane de lei, Universitatea din București contribuind cu 2,37 de milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit devizului general aferent obiectivului, sumă aprobată prin Hotărârea Senatului Universității din București.

Acțiunile de restaurare sunt menite să contribuie la asigurarea unor spații de învățământ moderne pentru studenții Universității din București, să înlăture riscul degradării sau distrugerii Palatului Universității și, odată cu acestea, să întărească contribuția culturală, istorică și simbolică a Palatului la patrimoniul cultural național. Conform documentelor oficiale, obiectivul se va proteja antiseismic.

Istoria Palatului Universității din București

În documentul transmis cu ocazia evenimentului de joi, Universitatea din București a trecut în revistă și principale repere istorice ale clădirii care domină arhitectural centrul Bucureștiului, fiind cea mai importantă clădire situată la Kilometrul 0.

Clădirea găzduieşte facultăţile de Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri, Istorie, precum şi laboratoarele specifice facultăţilor și bibliotecile acestora – astfel că peste 10.000 de studenți învață în clădirea situată în Bulevardul Regina Elisabeta. Totodată, în Palatul Universității se află și Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, sedii ale mai multor Asociații studențești și Asociația Alumni a Universității din București.

Palatul Universităţii este construit după planurile arhitectului oraşului și, totodată, decan al Facultăţii de Ştiinţe, Alexandru Orăscu, și este considerat monument arhitectonic.

Potrivit instituției, lucrările de construcție au început pe 10 octombrie 1857, iar clădirea a fost finalizată și inaugurată oficial la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budeşti. Astfel, a fost realizată funcţionarea autonomă a facultăţilor prin două intrări principale şi altele la colţuri, marcate prin cupole.

Clădirea Universităţii din Bucureşti, înaltă de șase etaje, a fost construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava (sec. XVI). În incinta bisericii acesteia, a funcţionat Academia Domnească de la Sf. Sava, prima şcoală superioară din Ţara Românească.

La data înfiinţării, Universitatea din Bucureşti reunea, într-un singur corp, facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere şi Filosofie, găzduind, totodată, şi alte instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii, a transmis instituția.

Ulterior, Palatul Universităţii era format dintr-un corp central, dominant, şi două corpuri laterale de o parte şi de alta, unite între ele prin corpuri de legătură mai joase. La decorarea faţadelor acestui monument de arhitectură a lucrat şi sculptorul Alexandru Storck, care realizase în 1862 basorelieful de pe frontonul central.

În timpul bombardamentelor aeriene din 1944, corpul central şi opera sculptorului Storck au fost distruse. Ulterior, Universitatea şi-a recăpătat integritatea ştirbită în anii războiului, corpul său central fiind reconstruit în stil asemănător restului clădirii.

În anul 2017, Arheologii de la Muzeul Municipiului București și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, implicați în săpăturile din curtea Universității din București, asistați de cadrele didactice de specialitate de la Facultatea de Istorie, au descoperit ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparținut vechii Academii Domnești de la ,,Sf. Sava”.

Legendă galerie foto:/ Sursa: Universitatea din București

Foto 1-6 – Propuneri plan fațadă și curte interioară – Palatul Universității din București (proiecție constructor);

Foto 7 – Fotografie realizată la momentul semnării contractului de proiectare și execuție pentru lucrările de consolidare și restaurare a Palatului Universității din București. În fotografie apar, de la stânga la dreapta: prof. univ. dr. Lucian Ciolan, Prorector pentru Proiecte de dezvoltare, Învățare continuă și Infrastructură educațională în cadrul Universității din București, Cseke Attila, Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Manuela Pătrășcoiu, Director general al Companiei Naționale de Investiții, Cristian Erbașu, Director general al companiei Construcții Erbașu