Industria jocurilor de noroc, scrisoare deschisă către Guvern, pe tema majorărilor speciale aplicate domeniului: „Sarcina fiscală frizează imposibilul”

Industria jocurilor de noroc solicită Guvernului Ciucă o dezbatere publică asupra auspiciilor care au dus la recentele majorări ale auspiciilor care au dus la recentele majorări ale taxelor speciale aplicate domeniului. Scrisoarea deschisă este adresată lui Nicolae-Ionel Ciucă, premierul României și lui Adrian Câciu, ministru al Finanțelor Publice.

„Alegem să exprimăm atât către dvs. cât și în mod public constatarea că, în legătură cu sectorul comercial în care activăm, procesul legiferării se derulează și pe mai departe cu aceeași lipsă de maturitate și de predictibilitate. Pe mai departe pemtru că, din păcate, cu aceeași atitudine în legiferare am fost confruntați permanent sub toate guvernările din cei peste 30 de ani de exersare a democrației în România.

Mai mult, atunci când subiectul inițiativelor de reglementare a fost reprezentat de taxele aplicate sectorului jocurileor de noroc, acestea nu au lăsat loc decât cel mult formal dialogului cu vectorii afectați sau cu partenerii sociali implicați.

EXTERNE Ciclonul CHIDO a lovit Mayotte, pe coasta Africii. Ce s-a întâmplat cu cei 9 români aflați pe insulă

13:30

EXTERNE Emoție. Haos. Solidaritate. Presa din Germania laudă EROISMUL salvatorilor, după atacul de la târg. Trei cuvinte SALVATOARE, scrise pe fața victimelor

13:27

În această notă au fost adoptate și prevederile cuprinse în Ordonanța Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial rr. 716 din 15.07.2022.

Ne referim la majorările taxelor aplicate organizării și exploatării de jocuri de noroc, în legătură cu care Exprogame și AOPJNR, în calitate de asociații de reprezentare profesională, se văd nevoite să facă publică o evaluare tranșantă, ca poziție a sectorului de jocuri de noroc tradiționale.

„Un proiect fantezist”

Astfel, constatăm, înainte de toate că mărirea taxelor speciale a apărut pe agenda Guvernului imediat după ce Proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227 / 2015 privind Codul fiscal a devenit public.

Proiectul în cauză prevedea fantezist majorarea la până la 40 % a impozitării aplicate veniturilor din jocurile de noroc. Sub presiunea perspectivei pierderii masive a clientelei prin reducerea drastică a premiilor încasate de practicanții de jocuri de noroc și cu cea a dezvoltării rapide a unei piețe negre, asociațiile de reprezentare profesională din sector au înaintat diverse propuneri de majorare a taxelor speciale. Aceste propuneri au fost supuse evaluării Guvernului în schimbul eliminării sau moderării intenției de fiscalizare suplimentară a veniturilor din jocurile de noroc.

Guvernul a ales să considere dintre aceste propuneri pe cea mai “darnică”, dar care produce o sarcină fiscală imposibilă pentru majoritatea companiilor din domeniul, respectiv asupra a peste 70% din piața de jocuri de noroc din România și îndeosebi asupra afacerilor cu capital autohton”, transmit AOPJNR (Asociația Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România), prin președintele Cristian Pascu și EXPROGRAME, Asociația Patronatul Organizatorilor Producătorilor și Exploatatorilor de Jocuri de Noroc, prin președintele Ovidiu Teci.

Taxa licenței de slot machine, mărită până la 75.000 de euro

„Astfel, a mări taxa aferentă licenței de slot machine de 3,75 ori (!!!), până la 75.000 EUR / an sau a mări taxa aferentă exploatării cu 1000 EUR, până la 4.600 EUR / mijloc de joc / an va duce la a confrunta cu falimentul 70% din companiile care exploatează slot machine – joc! Prin urmare, în numele lor, a celor măcar 70% dintre aceste companii, vă adresăm aceste rânduri.

În legătură cu această situație, nu putem decât să constatăm că Guvernul allege să descurajeze antreprenoriatul autohton în acest domeniu, precum și epurarea pieței în avantajul companiilor cu caracteristici de multinațională. Cele din urmă beneficiază de capital strain cu care pot susține asemenea taxe și externalizează an de an, în diverse forme, profiturile realizate în România.

Aceste companii, respectiv câțiva dintre actorii mari ai pieței se află și la originea propunerilor înaintate Guvernului care au dus la asemenea majorări ale taxelor speciale.

Majorarea la asemenea niveluri a taxelor speciale crează, prin urmare, oportunități de dezvoltare acestor companii. Iar aceste companii, în ciuda dimensiunilor afacerii la care au ajuns în ultimii ani, reprezintă în continuare doar un procent minoritar într-o piață în care, la nivelul anului 2021 erau active 285 de licențe de organizare de slot machine.

Astfel, dacă Guvernul și-a propus să colecteze mai mult din activitatea de organizare și exploatare a jocurilor de noroc, de fapt va colecta sensibil mai puțin. Dacă succesivele majorările de taxe din ultimii ani au putut fi absorbite de piața de profil, de data aceasta Guvernul a pus o presiune imposibilă pe acest sector, respectiv pe acea zonă relevantă dintr-o piață care și așa era într-un echilibru concurențial precar.

Opinia publică trebuie să cunoască și faptul că falimentarea în asemenea proporție a sectorului de jocuri de noroc are ca efecte nu numai diminuarea colectării bugetare din acest sector, ci și multe altele conexe. Ne referim la disponibilizarea a peste jumătate din cei 45.000 de angajați din domeniu, închiderea diverselor contracte care susțin consistent alte sectoare (firme de pază, mentenanță tehnică, diverși furnizori) sau închiderea masivă a contractelor de închiriere de spații.

Mergând mai departe și referindu-ne doar la exploatarea mijloacelor de joc tip slot machine Clasa A, care reprezintă, având drept criteriu cifra de afaceri dezvoltată, circa 90% din piața de jocuri de noroc din România, vă aducem în atenție și lansăm public următoarele întrebări:

– La majorarea taxei aferente licenței de organizare a jocurilor de noroc tip slot de la 20.000 EUR / an la 75.000 EUR / an (de 3,75 ori) s-a considerat că, în fapt, aceasta reprezintă tot o sarcină fiscală per mijloc de joc?

Este foarte important acest aspect, deoarece, pentru un organizator care exploatează doar 75 de mijloace de joc (minimul permis prin reglementările OUG 77 / 2009), taxa aferentă licenței reprezintă, de fapt, o sarcină fiscală de încă 1000 EUR per mijloc de joc. Această sarcină se adaugă practic majorării concomitente cu alți 1000 EUR / mijloc de joc a taxei aferente exploatării, astfel încât, pentru companiile mici Guvernul a mărit, în realitate, cu până la 2000 EUR, taxele per slot machine exploatat!”, mai transmit reprezentanții industriei de jocuri de noroc.

„Sarcina fiscală frizează imposibilul”

„Dacă pentru companiile care dețin 75 – 300 de mijloace de joc în exploatare, sarcina fiscală frizează imposibilul, aceasta devine tot mai ușoară la dimensiuni mai mari ale afacerii, până la a deveni nerelevantă la peste 3000 de aparate. Pe scurt, taxa de licență reprezintă pentru un deținător de 75 mijloace de joc 1000 EUR pe an /per aparat / an, în timp ce pentru o companie cu 3000 de aparate înseamnă 25 EUR / per aparat / an.

Mult mai justă ar fi fost, în opinia noastră raportarea taxei de licență la numărul de mijloace de joc pe care organizatorul intenționează să le aducă în exploatare sau le exploatează. Astfel, stabilirea unor praguri funcție de numărul de mijloace de joc deținute în portofoliu ar fi asigurat creșterea colectării bugetare, dar prin stabilirea unui efort fiscal proporționat la dimensiunea afacerii, respectiv un mecanism concurențial echitabil, instituit după principiul “vrei mai mult, plătești mai mult”.

– S-a considerat, în majorarea taxei aferente exploatării mijloacelor de joc tip slot machine de la 3600 EUR la 4600 EUR faptul că nu ne despart decât patru ani de la precedenta mărire a acestei taxei tot cu 1000 EUR?

Nu putem decât să presupunem că stabilirea cuantumului de majorare a acestei taxe s-a înfăptuit doar pe aprecierea că “jocurile de noroc pot da mai mult”. Nu am regăsit în Nota de fundamentare a Ordonanței de Guvern de modificare a OUG 77 / 2009 nicio referire la o cercetare de impact prealabilă elaborării Proiectului de Ordonanță sau fie și un singur criteriu concret în baza căruia s-a apreciat nivelul acestui cuantum.

În opinia noastră, o creștere a unei taxe de orice natură, cu atât mai mult o majorare atât de consistentă, respectiv 27,7 % din cuantumul de până la noile reglementări, trebuia să presupună fie și o minima cercetare de impact asupra domeniului și o consultare reală a mediului privat. Nu este o majorare insignifiantă pentru a nu opresupune un minim demers de a cerceta dacă sectorul de profil o poate suporta.

Pe de altă parte, în decembrie 2018, Guvernul reglementa de asemenea o mărire cu 1000 EUR a acestei taxe, în aceeași manieră, respectiv fără a studia prealabil sustenabilitatea nivelului de taxare pentru sectorul de slot machine. La acel moment, organizatorii de profil au putut absorbi acea majorare, dar ne temem că o nouă asemenea mărire, care survine la doar patru ani, va genera efecte immediate, în sensul restrângerii severe a pieței și, deopotrivă, a colectării bugetare.

– S-a considerat în creșterile taxelor speciale aplicate industriei de jocuri de noroc faptul că firmele din domeniu au făcut subiectul unor restricții impuse în scopul combaterii epidemiei de COVID-19, restricții care au cauzat o vădită decapitalizare a acestor companii?

Blamată la debutul epidemiei de COVID-19 pentru faptul că a îndrăznit să solicite și să obțină, în 2020, redeschiderea după zilele de restricționare totală, industria de jocuri de noroc tradiționale a făcut apoi, în cursul stării de alertă, subiectul aplicării unor îngrădiri parțiale a activității.

Așa cum era firesc, Guvernul a reglementat ca, pentru perioada de restricționare totală a activității, organizatorii să nu datoreze taxa aferentă autorizării mijloacelor de joc. Însă, pentru perioada următoare, corespondet aplicării restrângerii activității la 30% sau 50% din capacitatea locațiilor, aceste taxe au fost plătite de companiile organizatoare integral, respectiv la nivelul de 3600 EUR / mijloc de joc / an. Guvernul a ales, astfel, să ignore apelurile Exprogame și AOPJNR și nu a mai însoțit noile tipuri de restricții cu măsuri financiar-fiscale de ajustare a taxei aferente autorizării proporțional cu restricționările impuse procentual, funcție de incidența COVID-19.

Prin urmare, companiile organizatoare au continuat să plătească această taxă la nivelul de 3600 EUR / mijloc de joc / an, deși veniturile înregistrate au scăzut drastic. Și după înlăturarea restricțiilor, Guvernul a evitat efectiv să considere orice măsură compensatorie pentru firmele de profil prin restituirea fie și măcar într-o fracție oarecare a sumelor plătite de acestea, ca taxe speciale la nivel intregral, în perioada grevării de restricții.

Ajungând în prezent, autoritatea guvernamentală alege, iată, să adauge încă 1000 EUR taxa aferentă autorizării, la doar câteva luni după înlăturarea restricțiilor în exploatare, inițiativă care, în acest context, poate fi considerată măcar inoportună.”, mai spun aceștia.

„Exprograme și AOPJNR au propus variante de reglementare a taxelor sustenabile”

„Cu toate acestea, considerând nevoia legitimă de creștere a colectării, Exprogame și AOPJNR au propus variante de reglementare a taxelor speciale sustenabile și ajustate la starea actuală a industriei. Am propus ca taxa aferentă autorizării să nu mai fie formulată în cuantum fix, ci la ca procent din veniturile realizate per mijloc, fie un cuantum de majorare fix, dar ]n niciun caz cifrele fanteziste care s-au regăsit în forma adoptată.

Adoptarea acestei modalități de taxare ar fi asigurat o creștere rezonabilă a colectării la buget, dar totodată ar fi așezat relația fiscală stat-organizator de slot machine pe un principiu onest, care, popular formulat, ar însemna să plătești taxe corespunzător venitului generat.

S-ar fi asigurat, deopotrivă, și perspectiva ca, oricare ar fi restricțiile care pot surveni în viitor din cauza epidemiei de COVID-19 sau a oricărui alt caz de forță majoră, acest sector să contribuie la bugetul de stat în limitele veniturilor pe care le poate realmente genera.

În ipoteza că această variantă nu ar fi oferit autorității cifre concrete, am propus și o variantă care presupunea o majorare a taxei aferente licenței de slot-machine – joc tradițional până la 25.000 EUR și a taxei aferente autorizării până la 4200 EUR / mijloc de joc / an. Cu excepția a maximum 20 de companii din domeniu, considerăm și susținem că un efort de taxare mai mare de atât este unul imposibil de susținut.

– S-a considerat în evaluarea măririlor de taxe faptul că sectorul de slot machine face tocmai în această perioadă subiectul unor masive și obligatorii investiții în noi mijloace de joc, reglementările cuprinse în Ordinele de Președinte ONJN nr. 404 / 2020 și nr. 86 /2021?

Considerăm că și acest aspect trebuia luat în considerare în evaluarea oportunității de a mări taxele speciale aplicate industriei.

Astfel, succesiv, prin Ordinul de Președinte ONJN nr. 404 / 2020 privind aprobarea condițiilor minime tehnice de verificare a mijloacelor de joc și prin Ordinul ONJN nr. 86 / 2021, ONJN a reglementat termene foarte severe pentru conformrea la noile rigori tehnice.

În prezent ne mai despart mai puțin de 12 luni în care toate companiile care exploatează slot machines mai pot să modifice sau să înlocuiască prin noi achiziții, mijloacele de joc deținute în portofoliu, pentru a satisface noile rigori tehnice impuse de ONJN. În evaluarea noastră, investiția aceasta se ridică pe sector la minimum 400 mil. EUR pe sector!

Va fi foarte greu, dacă nu imposibil pentru majoritatea companiilor de profil să susțină noul nivel al taxelor concomitent cu aceste invetiții masive. Măcar din această perspectivă, considerăm că maniera de legiferare a ONJN privind aceste Ordine trebuie revizuită prin intervenția Ministerului Finanțelor Publice. Înlăturarea acestor termene cuprinse în Ordinele de Președinte ONJN menționate devine, la ora prezentei cu atât mai necesară în noul context de taxare.

Drept considerație finală, nu putem să ignorăm că industria de jocuri de noroc din România a fost etichetată adesea în ultimele zile și în trecut drept “vaca de muls” a Guvernului. Înțelegem și ne-am familiarizat cu acest rol, dar considerăm că este momentul adoptării unei ferme atitudini publice din partea noastră, dat fiind că vaca este tot mai costelivă și că dă semne de oboseală cronică.

În aceeași măsură, ne dorim ca toate cele cuprinse în rândurile de față să nu fie interpretate drept o critică la adresa politicilor de fiscalizare ale Guvernului, ci doar drept o obiectivă și decentă semnalare a unei stări de fapt despre care considerăm că trebuie analizată cu obiectivitate.

Ne dorim dialogul cu reprezentanții Guvernului și conlucrarea în a găsi soluții realiste pentru actele de legiferare care vizează domeniul nostru. Prin urmare, vă rugăm să convocați o dezbatere în care să evaluăm alături de dumneavoastră situația generată de recentele reglementări.

NOTĂ: Vă menționăm că, până la data prezentei, 104 companii deținătoare de licență de jocuri de noroc tradiționale susțin prezenta scrisoare deschisă, semnând declarații de susținere care pot fi puse oricând la dispoziția atăt a dvs., cât și a opinie publice”, mai transmit AOPJNR și EXPROGRAME.

SCRISOAREA INTEGRALĂ