Neville Teller, corespondent pentru Orientul Mijlociu al Eurasia Review, trage un semnal de alarmă, pe termen mediu și lung, considerând că scopul principal al Iranului ar fi acela de a impune islamul șiit – mai întîi țărilor musulmane, iar apoi în întreaga lume – și, după îngenuncherea definitivă a Israelului, distrugerea democrației occidentale, așa cum o știm acum.
Politica anti-Israel a Iranului, menționează Neville Teller, a fost încorporată în strategia amplă care a fost cunoscută, inițial, sub numele de Semiluna Șiită.
Mai târziu – când gruparea islamistă Hamasul sunit a fost acceptată ca un aliat eficient – această strategie a fost numită Axa Rezistenței, iar acum s-a transformat în Inelul de Foc.
„Obiectivul a fost de a dobândi cât mai multă putere și influență posibilă în Orientul Mijlociu, în urmărirea scopului său de a deveni dominant, atât politic, cât și spiritual, în regiune.
Scopul Iranului nu este acela de a obține puterea de dragul puterii. Intenția sa a fost exprimată de liderul suprem inițial al regimului, ayatollahul Ruhollah Khomeini. El a afirmat în mod repetat că piatra de temelie a filozofiei sale, însuși scopul revoluției sale, a fost să distrugă democrația în stil occidental și modul ei de viață și să impună islamul șiit în întreaga lume. El a identificat Statele Unite și Israel ca ținte principale, dar a inclus și ceea ce era, pe atunci, URSS.
«Dorim să facem ca rădăcinile corupte ale sionismului, capitalismului și comunismului să se ofilească în întreaga lume. Dorim, ca și Dumnezeu atotputernicul, să distrugem sistemele bazate pe aceste trei fundații și să promovăm ordinea islamică a Profetului», a spus Khomeini.
Prin aceasta se referea la interpretarea sa strictă șiită a islamului, pentru că în altă parte el declarase că orașele sfinte Mecca și Medina, situate în inima Arabiei Saudite Sunnite, se aflau în mâinile unui grup de eretici”, notează corespndentul Eurasia Review într-o analiză publicată de The Jerusalem Post.
„În ultimii 45 de ani, regimul și-a îndeplinit misiunea prin finanțarea, înarmarea și sprijinirea organizațiilor, grupurilor și milițiilor pregătite să întreprindă acțiuni militare împotriva principalului inamic al Iranului, Israelul. Pe 14 aprilie, Liderul Suprem al Iranului a decis că a sosit momentul să schimbe tactica. O analiză și un calcul intens trebuie să fi fost în determinarea de a încălca principiul care a ghidat strategia de politică externă a Iranului timp de 45 de ani și, pentru prima dată, de a lansa un atac direct asupra Israelului”
Neville Teller
Timp de 45 de ani, liderii mondiali nu au putut – sau poate nu au vrut – să recunoască scopurile fundamentale care l-au motivat pe liderul revoluției islamice din Iran din 1979 sau să aprecieze că aceleași obiective au condus regimul de atunci și continuă să fie rațiunea lui de azi, avertizează Neville Teller.
„Încă din 1979, lumea ar fi putut recunoaște că regimul iranian a fost angajat într-o urmărire concentrată a acestor obiective, destul de insensibil la orice alte considerente – și, într-adevăr, încă o face.
Dacă acțiunile iraniene de după revoluție ar fi fost interpretate în lumina zelului religios pe de o parte și realpolitik pe de altă parte, amenințarea pe care Iranul o reprezintă acum pentru Orientul Mijlociu ar fi putut fi evitată.
«Vom exporta revoluția noastră în întreaga lume, va fi război până când strigătul: „Nu există zeu în afară de Allah!” va răsuna în întreaga lume», a spus Khomeini.
Liderii Iranului vor să distrugă lumea așa cum o știm noi. Vor să obțină dominația politică în Orientul Mijlociu, să răstoarne democrația în stil occidental, al cărei exponent principal este America, să distrugă statul Israel și să impună islamul șiit mai întâi lumii musulmane și apoi lumii întregi”, punctează Neville Teller.
„
Acest regim iranian nu este, și nu are nicio intenție de a deveni vreodată, parte a comunității națiunilor civilizate, anticipează Neville Teller. Aceasta ar însemna negarea scopurile fundamentale care stau la baza revoluției iraniene, scopuri față de care ayatollahii și Gărzi Revoluționare Islamice nu fac niciun compromis.
„În ceea ce privește scopul lor principal, anihilarea Israelului, planul până la 14 aprilie fusese să îl înconjoare cu entități ostile și să sponsorizeze înfruntările militare, dar să nu se angajeze niciodată direct, declanșând astfel un răspuns armat direct din partea Israelului. Nu, cel puțin, până când Iranul nu va fi o putere nucleară.
Adevărul, poate neplăcut, este că – fără ca lumea civilizată să se unească pentru a constrânge Teheranul – regimul iranian intenționează să urmărească exact ceea ce concepe ca fiind misiunea sa dată de Dumnezeu pe pământ, prezentată de ayatollahul Khomeini ca rațiune pentru revoluția sa islamică.
Există suficientă voință în Occident pentru a împiedica regimul iranian să-și îndeplinească scopul?”, încheie Neville Teller, corespondent pentru Orientul Mijlociu al Eurasia Review.
Foto – Profimedia Images
Citește și: