Influența străină malignă poate fi definită ca reprezentând „activități subversive, nedeclarate, coercitive sau criminale ale guvernelor străine, actorilor nestatali sau împuterniciților acestora pentru a afecta atitudinile, percepțiile sau comportamentele populare/politice ale unei alte națiuni, pentru a-și promova propriile interese”.
Sintagma „influența străină malignă” este explicată și exemplificată prin factorii „Rusia” și ”China” de Daniel Byman – directorul Programului Război, Amenințări Neregulate și Terorism la Centrul de Studii Strategice și Internaționale (CSIS), profesor la Școala de Servicii Externe a Universității Georgetown și director al Programului de Studii de Securitate.
„Un concept înrudit și important este ceea ce mai mulți intervievați au numit promovare artificială – atunci când informațiile exacte, dar negative, sunt amplificate pentru a-și menține prezența în ciclul știrilor și vizibilitatea, în general”, explică Daniel Byman la începutul analizei sale publicate de CSIS.
Influența străină malignă se încadrează în strategiile rusești mai largi de război hibrid.
De exemplu, serviciile secrete din Rusia au complotat să-l omoare pe Armin Papperger, CEO Rheinmetall, cea mai mare companie producătoare de arme din Germania, ca răzbunare pentru sprijinul militar al Germaniei pentru Ucraina, amintește Daniel Byman.
Armin Papperger, CEO Rheinmetall | Foto – Profimedia Images
Complotul a fost dejucat, însă, de serviciile secrete din SUA și Germania.
„Moscova este, de asemenea, în spatele unei ample campanii de sabotaj în întreaga Europă, care vizează în primul rând ținte de transport și infrastructură, dintre care multe sunt legate de sprijinul militar european pentru Ucraina.
Serviciile secrete ruse au pus, de asemenea, așa-zisele «capcane cu miere», creând o situație sexuală care poate fi folosită pentru șantaj atât pentru liderii guvernamentali, cât și pentru cei corporativi.
Guvernele străine folosesc o serie de surse, inclusiv site-uri web pe care le controlează în mod clandestin și falsifică conturi de rețele sociale, pentru a răspândi dezinformarea unui număr mare de oameni.
Moscova are o infrastructură bine pusă la punct pentru a disemina propaganda și dezinformarea. Aceasta include nu numai guvernul și surse media precum RT (n.red. – fosta Russia Today), ci și o gamă largă de actori sprijiniți de diferite servicii de informații.
Vladimir Putin, în vizit la sediul RT | Foto Wikipedia via kremlin.ru
Biserica Ortodoxă Rusă joacă, de asemenea, un rol, iar oligarhii ruși își folosesc influența pentru a amplifica mesajul Moscovei, la fel ca diverse instituții asociate Kremlinului din Belarus, Statele Unite, țările europene și Ucraina ocupată, printre alte state”, mai scrie Daniel Byman.
Rusia folosește, de asemenea, și alte tehnici specializate pentru a ajunge un nivel mare de audiență. RT America, de exemplu, vizează dreapta SUA, în timp ce „Watching the Hawks” se concentrează pe stânga SUA.
„Aceste diverse surse răspândesc propagandă în multe limbi, iar Moscova împrăștie sursele originale într-o gamă largă de țări, cum ar fi India și Canada, precum și Europa și Statele Unite.
Pentru Moscova, discreditarea guvernului SUA este principala motivație. Rusia a urmărit acest lucru prin mai multe mijloace, amestecându-se, printre alte activități, și în alegerile din 2016.
Pentru Rusia, atacarea unei companii americane este adesea un mijloc pentru atingerea unui scop, dar nu ținta finală. Slăbirea reputației companiilor cu profil înalt seamănă neîncrederea în rândul americanilor sau al publicului aliat în general.
În anul 2023, Rusia a organizat o conferință în Africa, susținând că toate companiile farmaceutice americane efectuează teste biologice în Africa sub pretextul distribuirii de vaccinuri – o modalitate de a folosi corporațiile americane ca o variantă de a discredita Statele Unite.
Din 2022, oboectivele rusești s-au concentrat pe discreditarea celor care se opun războiului său din Ucraina. După cum indică tentativa de asasinat asupra CEO-ului Rheinmetall, dar și multe alte acte de sabotaj din Europa, Moscova se concentrează în special pe companiile care joacă un rol în întărirea militară a Ucrainei”, mai scrie Daniel Byman.
Motivațiile Chinei – susține Daniel Byman – diferă considerabil de cele ale Rusiei, cel puțin deocamdată.
Beijingul nu pare să fi îmbrățișat ideea de influența străină malignă în aceeași măsură ca Rusia.
„În timp ce motivația Rusiei este mai mult aceea de a distruge ordinea globală și de a se răzbuna pe dușmanii săi, influența străină malignă anti-corporații desfășurată la Beijing urmează, adesea, o logică comercială, mai degrabă decât una strategică.
La fel ca în Rusia, în China se așteaptă ca marile companii să promoveze linia guvernamentală, în timp ce guvernul, la rândul său, promovează interesele marilor companii.
Spre deosebire de Rusia, însă, China are multe companii care sunt competitive pe piața globală, iar dezinformarea are, astfel, mai multe avantaje comerciale pentru Beijing decât pentru Moscova.
China, de exemplu, și-a promovat indirect vaccinurile și telecomunicațiile. susținând că nu se poate avea încredere în companiile americane.
În timpul pandemiei, China, împreună cu Rusia, au ridicat semne de întrebare cu privire la vaccinurile ARNm Covid-19, probabil exacerbând ezitarea față de acest tip de vaccin, cu speranța de a crește cererea pentru vaccinurile Sputnik și Sinovac”, precizează Daniel Byman.
Acestea fiind spuse, există, de asemenea, temeiuri strategice pentru campaniile de dezinformare ale Chinei, țara căutând să-i discrediteze pe cei care îi critică abuzurile drepturilor omului în Xinjiang, practicile brutale de muncă, represiunea împotriva democrației în Hong Kong și alte probleme.
„De exemplu, după ce retailerul H&M și-a exprimat îngrijorarea cu privire la abuzul în muncă în industriile textile din Xinjiang, China a coordonat o campanie de propagandă pe scară largă împotriva H&M, inclusiv un apel la nivel național de boicotare a mărcii și o campanie video care respinge acuzațiile de abuz în muncă.
Beijingul a vizat peste 100 de companii, inclusiv Walmart și National Basketball Association.
În plus, pe măsură ce tensiunea crește în jurul Taiwanului, vor urma în curând și motivații strategice ale Chinei, pe ideea: «Ucraina acum, dar Taiwan în curând».
2024 – Navă a pazei de coastă taiwaneze (stânga), monitorizând o navă a pazei de coastă chineze | Foto – Profimedia Images
Spre deosebire de Moscova, abordarea Beijingului subliniază consistența narativă. Chinei este foarte interesată de prezentarea unui mesaj coordonat, transmis de troli, influenceri și conturi false de pe rețelele sociale.
Astfel ajung la publicul larg mesajele transmise de mass-media de stat chineză.
În ultimă instanță, influența străină malignă este greu de contracarat, indiferent dacă vizează oameni, societăți sau corporații. Știrile false negative circulă mai repede decât știrile pozitive, iar verificarea faptelor și alte corecții au adesea un impact redus odată ce o poveste este spusă”, încheie Daniel Byman.
Foto – Profimedia Images
Citește și: