În orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 pe Richter în Vrancea, afirmă specialiștii de la Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP). Ei spun că există și o explicație pentru care sunt atât de multe seisme în această zonă.
România este o ţară cu potenţial seismic ridicat. Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km, conform INFP.
„Şi această zonă nu este singură în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv. Pe ce se bazează aceste afirmaţii? Principala dovadă e reprezentată de evidenţa cutremurelor ce au avut loc până în prezent şi de efectele lor”, transmite sursa citată.
Potrivit sursei menționate anterior, cele mai mari cutremure au loc în zonele Vrancea, Făgăraș-Câmpulung, Banat, Shabla și Crișana-Maramureș.
„Cutremure subcrustale (intermediare) au loc doar în Zona Vrancea. Acest tip de cutremure este foarte periculos când magnitudinea este mare, deoarece modul de propagare a undelor seismice poate provoca efecte majore pe o suprafață foarte extinsă. Cutremurele crustale (de suprafață) pot provoca distrugeri considerabile în zona epicentrala, chiar și la magnitudini medii (5-6), dar atenuarea rapidă a undelor seismice face că zona afectată să aibă dimensiuni mai reduse”, notează specialiștii INFP.
În zona Vrancea este punctul de întâlnire dintre Placa Est‑Europeană și Subplăcile Moesică și Intra‑Alpină.
„Coliziunea dintre cele trei plăci tectonice a provocat desprinderea unui bloc litosferic care în prezent este scufundat în manta. Blocul provine dintr‑o veche placă tectonică suficient de rece şi rigidă comparativ cu mantaua înconjurătoare, ceea ce face posibilă generarea cutremurelor la adâncimi din manta unde, în mod normal, condiţiile de temperatură şi ductilitate ar face imposibil acest lucru”, explică oamenii de știință.
Din cauza presiunilor exercitate din mai multe direcţii, existând și influențe ale plăcilor tectonice majore (respectiv cea Euro‑Asiatică, cea Africană și, într‑o manieră indirectă, cea Indo‑Australiană), se produc ruperi în interiorul respectivului bloc, acestea fiind la originea mişcărilor seismice vrâncene, în special intermediare (între 60 și 180 de km).
Cutremurele crustale asociate cu zona Vrancea, cu magnitudini mai mici decât cele intermediare, sunt legate de o serie de sisteme de falii activate de tensiunile rezultate din mişcarea subplăcilor ce converg în Vrancea.
„Pe baza Cataloagelor de Cutremure și a altor considerente (tectonice, geologice, statistice) au putut fi elaborate hărți de hazard seismic, care indică probabilitatea de apariție a unui cutremur (sau depășire a unui parametru caracteristic precum accelerație sau intensitate) într-o anumită zona și perioada de timp. Următoarele hărți sunt rezultatul celor mai noi studii pentru România”, continuă sursa citată anterior.
Joi, 3 noiembrie, la ora 06:50:27, a avut loc un cutremur puternic în România. Seismul s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău, având magnitudinea de 5.4, la adâncimea de 140 km. Inițial, magnitudinea a fost anunțată ca fiind 5,5, apoi a fost revizuită la 5,2; 5,3 și ulterior la 5,4.
Seismologul Gheorghe Mărmureanu a spus, după cutremurul de 5,3 pe Richter care a zguduit România că „Vrancea e de departe cea mai periculoasă”, dar seismul de joi „nu este un motiv de îngrijorare”.