NASA a amânat, pentru a doua oară, lansarea primei misiuni din seria Artemis – gigantica rachetă Space Launch System (SLS) şi capsula Orion -, după ce ar fi fost identificate probleme tehnice, mai exact o scurgere de combustibil la motoarele rachetei. Inginerul român Dragoș Alexandru Păun, parte din echipa de profesioniști care pregătește misiunea Artemis 1, spune, într-un interviu acordat pentru Gândul, că o nouă oportunitate de lansare a echipajului ar putea fi pe 17 octombrie.
Alexandru Păun a explicat că este prima oară când NASA încearcă să lanseze o asemenea rachetă și că, atunci când creezi ceva inedit, mai ales la un asemenea nivel, te aștepți să întâlnești și situații neprevăzute, pe care este nevoie să le identifici și să le rezolvi.
Prima aselenizare a avut loc în 1969, acum 53 de ani, în timp ce ultima aselenizare s-a desfășurat acum 50 de ani, cu Apollo 17, în 1972.
„Legat de misiunea Artemis și de noul program, vreau să explic câteva lucruri în ceea ce privește racheta. Este un produs nou, fiind prima oară când NASA încearcă să lanseze o asemenea rachetă. Rezervorul principal al navetei spațiale a fost îmbunătățit, a fost făcut mai ușor. Motoarele sunt aceleași care erau pe naveta spațială, fiind ușor modificate, pentru a fi utilizate doar o singură dată, nu de mai multe ori, așa cum erau proiectate original.
Atunci când creezi ceva pentru prima oară, te aștepți să întâlnești niște situații neprevăzute. Voi da câteva indicații despre ce înseamnă să lucrezi cu hidrogenul lichid, care este combustibilul rachetei. Hidrogenul este lichid doar dacă îl răcești la minus 252 grade Celsius. Mai exact, este foarte dificil să lucrezi cu el, pentru că tot ceea ce atinge se contractă, toată interfața aceasta dintre sistemul de aprovizionare al combustibilului, care este partea fixă în rachetă.
Pentru că, evident, nu poți izola rezervorul foarte bine, atunci când ai pus hidrogenul în rachetă, el deja începe să fiarbă și să se evapore și tu trebuie să pompezi în mod constant hidrogenul înăuntru, până la momentul lansării. Până la punctul acela în care zici «gata, aprindem motoarele», și atunci se desprinde această interfață.
Vorbim de o interfață care este foarte sensibilă, iar producătorul rachetei și tehnicienii NASA vor trebui să lucreze la această interfață. Asta înseamnă că nu vom avea o lansare înainte de luna octombrie. În momentul ăsta, ceea ce pot să spun este că prima oportunitate de lansare ar fi 17 octombrie„, a explicat inginerul român, în interviul pentru Gândul.
Una dintre sarcinile lui Dragoș Alexandru Păun, ca „propulsion systems engineer” în cadrul Ariane Group – compania europeană care s-a ocupat de integrarea sistemelor de propulsie la nava Orion, în cadrul misiunii Artemis 1 – a fost implementarea și integrarea a opt dintre cele 33 de motoare ale navetei Orion, proiectul comun prin care NASA și Agenția Spațială Europeană (ESA) și-au propus să ducă un echipaj uman pe Lună și înapoi pe Pământ.
Românul, originar din Brașov, mărturisește că ar merge în secunda doi pe Lună și îi sfătuiește pe tineri să creadă în visul lor, indiferent ce spun cei din jur. Deși munca în domeniul aerospațial este una titanică, iar pregătirea nu încetează niciodată, inginerul Alexandru Păun este de părere că merită fiecare moment, deoarece știința oferă cea mai mare răsplată minților curioase, care nu încetează niciodată să-și pună întrebări și să facă imposibilul posibil.
„În secunda doi aș merge pe Lună. Voiam să vă mai spun că pe Lună există Munții Carpați, Montes Carpatus, în Emisfera Nordică. Mai sunt și alte lucruri foarte interesante de văzut. Cred că trebuie să avem încredere în știință. Cred că ar fi foarte important să deprindem cu toții un pic din metoda științifică, mai mult decât să credem în ea.
În sensul în care trebuie să ne întrebăm: este adevărat așa, am destule informații pentru a crede că lucrul ăsta este corect? Sunt informațiile relevante din punct de vedere statistic, pentru că foarte multă lume vorbește la modul general, dar dacă informațiile respective sunt corecte, asta este a doua întrebare.”
„Prin Artemis 1, noi ducem oamenii înapoi în jurul Lunii. Toate aceste vehicule permit accesul doar într-o zonă care se numește orbită joasă terestră. Și această orbită joasă terestră este până la 600-700 km altitudine față de pământ. Luna se află la o distanță medie de 390.000 km față de Pământ.
Din 1972, oamenii nu au mai mers atât de departe. Puteți să faceți comparația de la 600 de km până la aproape 400.000 de km este o distanță foarte mare care este acoperită în trei zile. Deci, dacă lansăm echipajul Artemis de pe Pământ, durează trei zile până când ajunge în jurul Lunii. Nu unde este Luna acum, ci unde va fi Luna, deoarece Luna se învârte în jurul Pământului cu o viteză foarte mare și atunci trebuie să așteptăm să fie într-o poziție corectă și lansăm un pic în fața lunii, ca s-o prindem, poate.
Există o stație spațială care se numește Stație Spațială Internațională, permanent habitată de oameni. Zboară, în general, la 450 de km altitudine. Noi avem oameni în spațiu, în mod constant, cred că din 2002, de când s-a lansat primul modul al Stației Spațiale Internaționale.”
După 50 de ani de la ultimul zbor Apollo, misiunea Artemis marchează debutul programului spaţial american ce vizează revenirea oamenilor pe Lună, o etapă care ar trebui să permită echipajelor de astronauţi să ajungă ulterior şi pe planeta Marte.
Mai mult, misiunea Artemis 1 are ca scop propulsarea cu ajutorul rachetei gigantice SLS, Space Launch System, cea mai puternică din lume, a capsulei Orion, de această dată fără echipaj uman, în jurul Lunii, pentru a verifica dacă propulsorul şi capsula aferentă sunt sigure pentru a opera zboruri viitoare cu echipaje de astronauţi – inclusiv prima femeie şi prima persoană de culoare care vor urma să păşească pe Lună.
Această misiune duce mai departe visurile şi speranţele multor oameni. Suntem, de acum, generaţia Artemis”, a declarat directorul NASA, Bill Nelson.
Lucrurile nu se vor opri însă aici. După această primă misiune, Artemis 2 va duce în 2024 un echipaj de astronauţi până în proximitatea Lunii, fără însă să aselenizeze. Această onoare îi va reveni echipajului misiunii Artemis 3, în 2025 cel mai devreme.
Scopul este acela de a stabili o prezenţă umană de durată pe Lună, precum şi construirea unei staţii spaţiale pe orbită în jurul ei (Gateway) şi a unei baze la suprafaţă.
Numele Artemis a fost ales după o figură feminină, sora geamănă a zeului grec Apollo – ca răspuns la programul Apollo care a trimis pe suprafaţa lunară doar bărbaţi, între 1969 şi 1972.
Sursă galeria foto: Arhivă personală Dragoș Alexandru Păun, fotografii din muzeul de la Kennedy Space Center referitoare la misiunile Apollo
CITEȘTE ȘI: