Parcela românească de la cimitirului militar din Valea Uzului a fost construită ilegal, iar crucile trebuie îndepărtate, a stabilit Tribunalul Bacău.
Judecătorii au anulat autorizaţia de construire emisă pentru acea parcelă și au dispus demolarea construcţiei ilegale, notează agenția maghiară MTI.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
„Anulează autorizaţia de construire nr 69/17.12.2018 pentru lucrări de construire monument cimitir internaţional şi 50 de cruci pentru eroii români emisă de Primarul Comunei Dărmăneşti şi dispune desfiinţarea lucrărilor executate în baza acestei autorizaţii de construire”, potrivit hotărârii Tribunalului Bacău.
Avocata Júlia Kis, reprezentantul legal al comunei Sânmartin, a declarat agenţiei ungare de presă că „procesul a fost suspendat anterior de către instanţă până la încheierea procesului care a clarificat statutul juridic al cimitirului. În octombrie anul trecut, însă, Curtea de Apel Bacău a anulat definitiv decizia din martie 2019 al Consiliului Local Dărmăneşti, prin care acesta a transferat cimitirul militar Valea Uzului în domeniul public al oraşului. Astfel, în cursul prezentului proces s-a adus ca argument principal faptul că oraşul Dărmăneşti a emis autorizaţia de construire pe un teren care nu îi aparţinea”.
În martie 2019, Consiliul Local Dărmăneşti a inclus printr-o hotărâre cimitirul militar din Valea Uzului în domeniul public al oraşului, după care, în aprilie a înfiinţat o parcelă românească în cimitirul aşezării depopulate Valea Uzului, aşezată la graniţa judeţelor Harghita şi Bacău. Anterior, cimitirul era îngrijit de comuna Sânmartin din Ţinutul Secuiesc, iar comunitatea maghiară îl considera un cimitir militar maghiar.
În mai 2019, în timp ce în cimitir urmau să fie organizate manifestări dedicate Zilei Eroilor, peste 1.000 de cetățeni maghiari au format un lanț uman în jurul locației. Ulterior, mai mulți români au forțat cordonul de jandarmi și au vrut să intree cu forța în cimitirul din Valea Uzului. La acel scandal a participat și co-președintele AUR, George Simion.