EXCLUSIV | Giovani Becali, dezvăluiri despre condamnare și perioada petrecută în penitenciar: ”A fost greșeala vieții mele, o lecție incredibilă. Am greșit, am plătit. Unii mai șmecheriți îmi spuneau Don Giovani”

O întâlnire față în față cu Ioan Becali se transformă, întotdeauna, într-un veritabil derby. Lumea îl cunoaște consacrat cu numele Giovani, omul care a reușit să facă o avere colosală – alături de fratele lui, Victor – din transferurile unor mari jucători de la echipele românești la echipe renumite de pe mapamond. Numele lui Giovani Becali a atras, zeci de ani, multe etichete. Unii au zis că este un ”mercenar cu demnitate”, alții au admirat alura de gangster, unii au răsuflat ușurați că Giovani dispare un pic din business atunci când și-a primit pedeapsa în ”Dosarul Transferurilor”, dar cel mai mult s-au bucurat de revenire jucătorii. Pentru ei, Giovani Becali a fost întotdeauna marea șansă în carieră.

Gândul a realizat un interviu cu Giovani Becali, celebrul impresar care a împlinit, pe 10 iunie, 70 de ani. O viață-foileton, plină de hazard, aventură, agitație, necazuri și bucurii, cu trasee încâlcite prin care Giovani Becali a dibuit, de la început, drumul către succes. El destăinuie acum rețeta care te face să devii un impresar valoros în terenul fotbalului internațional.

Dacă presupunea cineva că Giovani Becali nu mai are ce povesti, că a spus totul în caruselul aparițiilor publice pe care le-a avut până acum de-a lungul anilor, se înșală. Interviul cu Becali devoalează multe dintre episoadele-cheie din viața sa legate de business, de oameni pe care i-a sprijinit, pe care s-a sprijinit sau care l-au dezamăgit profund și vorbește detașat despre felul în care s-a scurs timpul în perioada în care s-a aflat după gratii.

Giovani Becali nu se sfiește să povestească și cum a făcut cea mai mare greșeală a lui legată de întâlnirea cu judecătoarea Geanina Terceanu, care i-a adus un plus la anii de pușcărie și spune care este relația lui cu Dumnezeu și în ce procent a călcat peste Cele 10 Porunci. Totul, în conversația cu Giovani Becali duce, însă, inevitabil, la fotbal. “E pur si muove!” (”Și totuși se învârte!”). La fel ca balonul rotund care caută vincluri.

Dacă Giovani ar fi jucat într-un film în care ar fi avut rolul principal de “Naș”, ar fi putut rosti, la fel de bine, replicile lui Marlon Brando din faimosul “The Godfather”, devenite în timp citate celebre:  “Îi voi face o ofertă pe care nu o poate refuza!” sau “Într-o săptămână mă iubesc, săptămâna viitoare mă urăsc, ambele săptămâni sunt plătite!“ I se potrivesc perfect.

Aflați din interviul lucruri nespuse până acum de marele agent de jucători, dar și ce pregătește Giovani Becali în viitorul apropiat. Perioada transferurilor nu s-a încheiat. Urmează luna de foc.

Interviul poate fi urmărit și pe canalul de YouTube GÂNDUL. 

”Și Ronaldo a făcut aceleași greșeli, și Messi, și Murinho”

Interviul a fost realizat de Adina Anghelescu-Stancu, la 25 de ani după un alt interviu pe care i l-a acordat în perioada în care impresarul își luase licența și vorbeau despre ”caracatița” de la Federația Română de Fotbal (FRF). Ioan Becali își aduce aminte că a fost luat atunci la ”tăbăcit”.

”Veneați după mine să vă dau un interviu, v-am dat, am vorbit, m-ați luat puțin să mă tăbăciți, după care am devenit prieteni. Drumurile s-au despărțit puțin, în sensul că te-ai dus într-o altă parte a presei. Eu am rămas acolo, adevărat, în continuare măcelărit de alți colegi de-ai tăi, dar eu rezist, duc la drum lung. Eu n-am reclamat nimic, n-am negat nimic, n-am avut probleme, am respectat legea din țara respectivă, am greșit și eu, am plătit. Dar greșeala, regretul meu cel mai mare nu e că am plătit pentru că…

Și Ronaldo a făcut aceleași greșeli, și Messi, și Murinho, și toți… A venit justiția, le-a dat 11 luni cu suspendare, le-a spus să dea banii înapoi și să plătească o amendă. Asta s-a întâmplat cu oameni mult mai importanți decât mine, cu mult mai mulți bani decât mine. La noi, au venit și au vrut să dea un exemplu comunității europene, să arate ce justiție avem noi în România. A venit un nenorocit, nu mai știu cum îl cheamă, la Finanțe, că-l salvează pe Băsescu, că adună banii, și-a început cu fotbalul. Un nebun de parlamentar, nu mai știu cum îl cheamă…”, spune Ioan Becali, în exclusivitate pentru Gândul.

”I-am dat și un milion de dolari – nu lui, ANAF-ului, era șeful ANAF-ului -, nu-mi mai aduc aminte de el. Devenise cel mai popular, omul care salvează justiția, care salvează ANAF-ul… I-am dat un milion când eram acționar la Dinamo, din datoriile pe care Dinamo le avea la ANAF. Nu știi cine a fost șeful ANAF-ului când Băsescu a devenit președinte în 2004?”

Ioan Becali

”Numai la criminali și la pedepse de 20 de ani se dă o amânare maximă, de un an”

Giovani Becali a trăit și experiența din spatele gratiilor, după ce a fost condamnat în celebrul ”Dosar al Transferurilor”, la 6 ani și 4 luni de închisoare, dar spune că era respectat în penitenciar și asta se datora faptului că, la rândul său, îi respecta pe ceilalți.

Însă regretă și astăzi că, atunci când ar fi trebuit să fie eliberat condiționat, judecătorul – fără a se uita la el, ”fără să scoată două cuvinte” – l-a amânat cu un an. Cu toate că, mai spune celebrul impresar, îndeplinea toate condițiile pentru eliberarea condiționată.

”Am fost la Poarta Albă, am trecut și pe la Rahova, c-am făcut două operații de inghinali în timpul detenției. În două săptămâni, într-o săptămână una, și în cealaltă, altă operație. (n.red. – în penitenciar) Eram foarte respectat. Pentru faptul că eu știam ce se întâmplă acolo, știam că trebuie să respecți oamenii ăia, cu care trebuie să conviețuiești un an, doi, cât am făcut eu, doi ani și ceva…

Dar oamenii nu au avut nicio legătură cu ce s-a întâmplat în justiție. Deci n-au avut nicio legătură cu un judecător… Trebuia să fiu eliberat condiționat, îndeplineam și treceam peste tot, câte zile de muncă, tot ce aveam ca să fiu eliberat. (n.red. – judecătorul) Fără să se uite la mine, îmi dă o amânare de un an. Numai la criminali și la pedepse de 20 de ani se dă o amânare maximă, de un an.

La alții au dat șase luni, au dat opt luni, au dat trei luni, mie mi-a dat un an. Nici nu s-a uitat la mine… Îți dai seama ce animal a fost judecătorul? Eu eram un bărbat care știam de justiție, de pârnaie, de aia, de aia, de aia… Nu mă sperie pe mine… Și mi-a dat un an, îți dai seama? Am contestat, m-am dus la o judecătoare – să-i dea Dumnezeu tot binele din lume -, nu știu cum o cheamă, cine a fost… Și m-a pus liber. Arată-mi mie justiția română, ăla să-mi dea un an (n.red. – amânare), fără să scoată două cuvinte – ai făcut, ai dres, nu meriți, cutare, cutare -, toate îndeplinite, comportament, că n-aveau ce să îmi facă mie comandanții dacă eu beam cafea cu ei, pentru respectul pe care îl aveam față de ei și nu era o problemă. Dacă era o oră de aer, ne mai lăsau o jumătatea de oră la aer”, își amintește Ioan Becali.

”Câte unii mai șmecheriți îmi spuneau și Don Giovani”

Ioan Becali are puterea de a zâmbi atunci când retrăiește anii petrecuți în închisoare, dezvăluind că ”unii mai șmecheriți” îi spuneau Don Giovani, iar cei mai mulți i se adresau cu ”Domnul Giovani”. La rândul său, se adresa cu ”Comandante” chiar și gradelor inferioare din penitenciar, iar diplomația de care a dat dovadă a avut rezultate pozitive, materializate prin unele ”avantaje”.

Legat de viața din penitenciar, Ioan Becali reamintește povestea de viață a unuia dintre cei mai mari mafioți ai Italiei, Frank Coppola, cunoscut și ca Frank Tre Dita.

”Domnul Giovani. Câte unii mai șmecheriți îmi spuneau și Don Giovani. Că și eu mai spuneam «Comandante» El era plutonier sau avea o tresă de-aia, de-abia începuse, și eu îi spuneam «Comandante». Îl respectam. «Haideți, că a venit comandantul!» Ăia: «Gata, nea Giovani, hai!» Mai aveam și un WC mai civilizat, un pat mai civilizat și niște cearșafuri care erau spălate și aduse la timp. Dacă știi să te comporți…

Acolo nu-i așa cum se plâng mulți de la pușcării, ascultă ce-ți spun eu. Viața și-o fac ei grea… Pentru că peste 50% din pușcăriași sunt oameni nevoiași, sunt pușcăriași obișnuiți acolo, care vin, pleacă, ies și repetă. Sau recidiviști notorii. Nu e c-ai făcut o dată pârnaie, cum am făcut eu, de 6 luni, și mai vin peste 40.

Dar am trăit într-un cerc, în Italia, unde știam despre ce e vorba. Știam regulile jocului… În Italia, când eram eu în Italia, mulți capi de-ai capilor mei, care mă luaseră în primire, primeau închisoare pe viață. O dată, de două ori… Și mureau acolo, dar mureau în costum Armani… Contează și asta (n.red. – cum mori), da… Oamenii mureau în cravată, în costum, îl scoteau pe poartă în sicriu, îl duceau la familie și îl îngropa familia.

Unul dintre marii mafioți ai Italiei – se chema Frank Coppola Tre Dita, e o legendă – a plecat, a emigrat din Italia, au spart o bancă mare, când au spart seiful i-au rămas trei degete… (n.red. – tăiate). Și i-a rămas numele Frank Coppola Tre Dita, Trei Degete. A început mai târziu cu drogurile, cum era și Nașu’ (The Godfather, arată cu degetul către tabloul plasat pe peretele din spatele biroului), care nu voia cu drogurile, dar copiii și generația următoare voiau, că veneau banii. Dar ei erau obișnuiți cu jocurile de noroc, cu femeile la cluburile de femei, cu «dă-mi 7% și te păzesc eu»…”, povestește Ioan Becali.

”Și atunci, Frank Coppola a zis: «Mă întorc în Italia. Cea mai mare șmecherie a vieții mele, am fost unul dintre cei mai mari gangsteri, dar am murit în patul meu. Am murit în patul meu». Fără trei degete… A murit în patul lui, n-a fost adus de la pușcărie acasă. Dar, în sfârșit, și ăia care au luat pe viață așa au murit, în costum.”

Ioan Becali

”Probabil a fost cea mai mare greșeală a vieții mele”

Care a fost cea mai mare greșeală pe care a făcut-o Ioan Becali în viață? Nu se ferește să recunoască faptul că a greșit, a avut încredere prea mare chiar într-o rudă de-a sa, un nepot, iar de aici totul a luat o turnură care l-a costat. Este vorba tot despre ”Dosarul Transferurilor”, dar și de momentul în care – împreună cu Victor Becali și Cristi Borcea – a intrat în contact cu judecătoarea Geanina Terceanu. Ce a urmat a fost o pedeapsă de șapte ani și patru luni de închisoare pentru că i-a dat mită judecătoarei pentru a da o soluție favorabilă în ”Dosarul Transferurilor”.

”Probabil a fost cea mai mare greșeală a vieții mele, la experiența pe care o aveam eu. Vine un nepot de-al nostru, nepot, machedon, care ne-o aduce și care și trăia cu ea. Ea netrăind numai cu ăla… A trăit cu toți infractorii pe care… Mai avea să trăiască și cu mine, cu Borcea și cu ceilalți. Îmi pare rău să o spun, era o femeie ușoară. Dar eu, la experiența mea? Vine nepotul și spune: «Vin cu judecătoarea Geanina Nu-Știu-Cum, care trebuie să te judece în…» La mine acasă. La piscină, la bar… Dar eu, la experiența mea (n.red. – trebuia), să zic judecătoarea care mă judecă pe mine, să vină acasă la mine?! În loc să-i spun: «Dar du-te, femeie, de-aici, du-te la biroul tău, la judecătoria ta și dă-mi 10 ani, dă-mi 7, cât vrei, 1000! Dar lasă-mă pe mine în pace!»

Am căzut în această… Un moment de slăbiciune, am dat și bani. Păi de ce-a venit la mine? (n.red. – întrebat dacă judecătoarea i-a cerut bani) De ce a venit la mine? Mi-a cerut bani și ea, (n.red. – mi-a cerut) și nepotul… Și toți. Și le-am dat. Când credem că mă liberez, cu 1 an și 6 luni – aveam zile câștigate, muncite… -, vine dintr-o dată și zice: «Giovani și Victor (n.red. – Becali), mâine plecați la București». De acolo, în dubă, până la Jilava ne-am omorât capul: «Ce-am mai făcut?» Și nu-mi venea nimic în minte.

Îți dai seama, să mă gândesc eu la nepotă-miu ăsta că face un denunț în pușcărie, că-i un spărgător de case. Recidivist. Îți dai seama, în primul trebuia să mă gândesc la nepotul ăsta al meu… Care e spărgător, cutare, cutare, îi cunoșteam părinții, oameni serioși, dar el e un nenorocit. Trebuia să mă gândesc: «Nu cumva ăsta profită de pedepsele pe care le are pentru a-și micșora pedeapsa? Una la mână. Al doilea: Ce caută judecătoarea la mine? Aia a fost greșeala vieții mele, pe care o recunosc. Am făcut multe greșeli, dar o lecție incredibilă a fost asta. Du-te, femeie, la judecătoria ta, vezi-ți de treabă. Eu sunt un om cinstit, corect, dacă mă prinzi dă-mi ce vrei!»”, spune impresarul.

”Și-am mai făcut 2 luni, s-au contopit și-am mai făcut două luni. Dar problema e, când n-am fost eliberat condiționat, să fiu iar încarcerat pentru două luni, că aici sunt chestiile, când te duci acolo. Dar asta e, au trecut toate… Îmi pare rău de ea, avea o fetiță, era căsătorită cu un judecător – care am auzit că era omul dracului… Vă dați seama, completul 4 de judecători, unde am fost eu, fără să discute o vorbă, 1 an (n.red. – amânare), un judecător acru. Ești acru, dar dacă eu îndeplinesc toate, cum zice Gigi, săracu`, și țipă: «Bă, dați-i o zi, dați-i o zi pe lună, să meargă omul acasă!” Nu-mi dădeau voie ei. Incredibil!»”

Ioan Becali