INTERVIU EXCLUSIV. ROMÂNII, BANII ȘI EDUCAȚIA. Silvia Bogdan, președintele Asociației Școala de Valori: „În România, nivelul de alfabetizare financiară este printre cele mai scăzute din Europa. Lipsa educației financiare, un obstacol în calea dezvoltării economiei”

Silvia Bogdan, președintele  Asociației Școala de Valori, a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru gandul.ro, despre importanța educației în România, devenită misiunea întregii societăți. Cum facem însă, în ciuda carențelor și a vulnerabilităților existente, să vorbim deschis despre educație în toate formele ei? Ce știm despre educația financiară și cât ne costă restanțele la acest capitol? Cât de reale și cu aplicabilitate sunt reformele din învățământul românesc? Unde se întâlnește România educată cu România analfabeților funcțional? 

Reamintim, că, pentru prima dată în România, societatea civilă și mediul privat, reprezentând peste 50% din PIB-ul României, s-au constituit sub forma unei alianțe, numită „O Voce pentru Educație”. Aceasta s-a format în contextul redactării unui nou proiect de lege a educației (2022). Obiectivul alianței este de a contribui la reformarea reală a sistemului de învățământ.

„O voce pentru educație” este o alianță constituită cu scopul de a contribui la reformarea sistemului de învățământ din România, în contextul publicării unui nou proiecte de lege a educației (2022). Alianța reprezintă o parte a societății civile și este formată din actori  relevanți, cu experiență și expertiză în educație: organizații non-profit, camere de comerț și grupuri de business.

Cât de mult contează o voce pentru Educație

Reporter: Știu că alianța „O Voce pentru Educație” susține 10 teme esențiale pentru reforma educației din România. Cum ajungem în Romania sa punem baza unei educații adevărate?

Silvia: Educația a devenit misiunea întregii societăți, ceea ce înseamnă că este momentul oportun pentru a sprijini depolitizarea și modernizarea sistemului preuniversitar românesc. Pentru aceasta, avem nevoie de contribuție competentă, abilități complementare, diversitate multidisciplinară, gândire holistică și sistemică, cu scopul de a crea un ecosistem educațional performant bazat pe competență didactică, care promovează performanța pedagogică, incluziunea școlară, colaborarea multigenerațională și care, foarte important, nu acomodează concurență și ego-uri.

În educație este atât de multă nevoie de sprijin, încât oricine are competență în acest domeniu și dorește să se implice, să poată deveni partener în proiectul național de reformare a învățământului românesc.

Educația centrată pe valori înzestrează tinerii

Că tot vorbeam de educație, pandemia a resetat regulile jocului în acest domeniu fundamental. În momentul de față, care sunt pilonii de la care ar trebui să plecăm în educația din România?

Accentul pus pe dezvoltarea caracterului, personalității și spiritului, precum și pe civismul activ dezvoltă limbajul valorilor, introduce vocabularul etic, îmbunătățește inteligența emoțională, consolidează relațiile inter-umane, induce noțiunea de coeziune și incluziune socială și favorizează crearea unei culturi centrate pe valori sănătoase.

De ce? Pentru că toate acestea contribuie pozitiv la lumea interioară a gândurilor, sentimentelor, senzațiilor și emoțiilor elevilor/profesorilor care au parte de acest tip de educație, iar comunitatea pe care o facilitează devine mai reflexivă, agilă și armonioasă. Altfel spus, educația centrată pe valori înzestrează tinerii, pe profesorii și părinții lor cu o mai mare responsabilitate personală pentru actul educațional, în ansamblu.

Modele de inspirație pentru tineri

Care sunt tarele și carențele românești în educație și cum le reparăm? Care sunt actorii principali ai acestui demers?

Unul dintre cele mai dificile aspecte ale educației actuale este faptul că nu suntem capabili să înțelegem importanța învățării pe tot parcursul vieții și nu predăm/învățăm abilități pentru viață, la școală. Dacă în mediul formal, tinerii ar putea avea o experiență educațională practică bazată pe exemple, ar putea învăța prin încercare și eroare, astfel, exersând mai facil transferul la realitate.

În plus, când se află în jurul altor persoane, tinerii pot învăța să identifice modele de inspirație pe tot parcursul vieții, conduse cu dăruire și curiozitate. Consider că învățarea continuă centrată pe valori permite tinerilor să înțeleagă cum să învețe activ de la părinți, profesori, oameni de inspirație, influenceri, instructori, practic, de la oricine cu care interacționează de-a lungul vieții lor.

Doar 22% dintre români au o înțelegere bună asupra finanțelor proprii

Ministerul Educației a lansat în consultare publică proiectul Strategiei Naționale de Educație Financiară (SNEF). Care este scopul acestei strategii?

Strategia de Educație Financiară urmărește creșterea nivelului de cunoștințe și abilități financiare ale românilor. Altfel spus, scopul demersului este incluziunea financiară, care oferă pe de-o parte, acces la educație financiară pentru toți românii, iar de cealaltă parte, acces la produse financiare.

Pentru a înțelege realitatea prezentă, iată câteva statistici: Doar 22% dintre români au o înțelegere bună asupra finanțelor proprii. Doar 20% dintre români folosesc cardul pentru mai mult de 2 tranzacții, lunar. Doar unul din cinci români are o înţelegere destul de bună a produselor financiare, conform agenţiei de rating Standard & Poor’s, faţă de 1 din trei cetăţeni globali.

 

Educația financiară versus bunăstare economică

Sunt românii restanți la capitolul educație financiară?

Cu siguranță, da. De mai bine de 6 ani, ne aflăm constant pe ultimele locuri în clasamentul european cu privire la coeficientul de educație financiară. Un studiu internațional recent al OECD, efectuat în 2020, arată că în România nivelul de alfabetizare financiară este extrem de redus, fiind printre cele mai scăzute din Europa. România ocupă locul 16 din 17 țări, cu un indice al alfabetizării mai redus decât în Moldova sau Bulgaria, dar similar Italiei.

Din păcate, lipsa educației financiare a populației reprezintă un obstacol în calea dezvoltării economiei. România are cel mai scăzut nivel de bunăstare din Uniunea Europeană, iar soluția este tratarea cauzelor care plasează țara noastră pe această poziție.

Rolul educației financiare este esențial pentru creșterea bunăstării economice, acest aspect fiind evidențiat prin decalajul economic. Practic, România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în materie de bunăstare economică.

Tinerii, obiceiuri sănătoase cu privire la economii

Care este cea mai importantă lecție de educație financiară pe care un părinte ar trebui să i-o spună copilului său?

Dacă dorim ca tinerii să-și dezvolte obiceiuri sănătoase cu privire la economii, credite și investiții, ar trebui să-și vadă părinții că fac alegeri financiare înțelepte, în deplină cunoștință de cauză și asumate. Concret, părinții trebuie să exerseze ceea ce predică. În plus, să facă treaba aceasta cu consecvență. Desigur, educarea financiară personală este un proces de lungă durată, dar dacă părinții depun un efort conștient, comunică continuu un mesaj clar referitor la economisirea cu un scop precis, de exemplu, vor reuși să insufle copiilor lor obiceiuri sănătoase, pentru întreaga lor viață.

Conform mărturiilor celor mai bogați oameni din lume, drumul spre bunăstare personală este anevoios, sinuos și presupune mult autocontrol, răbdare exersată, multă reziliență personală și deplină inteligență intelectuală și emoțională. Altfel spus, dacă dorim să luăm decizii mai bune cu privire la banii și resursele noastre, este limpede că avem nevoie de educație financiară, încă de timpuriu.

Ne poate fi foarte greu să luăm decizii corecte cu privire la viitor dacă nu știm din timp care ne sunt opțiunile. Există multe componente ale bogăției, iar banii sunt doar o parte din această imagine. Educația financiară ne ajută să vedem întreaga lume a finanțelor și economiei într-o lumină mai clară, astfel încât să putem face cele mai inspirate alegeri cu privire la obiectivele noastre viitoare.

Care sunt domeniile în care educația financiară este mai mult decât necesară?

Sănătatea și forța națiunilor depind de nivelul de inteligență financiară al fiecărui cetățean. Când oamenii fac alegeri inteligente cu privire la finanțele personale, comportamentul lor financiar conduce la o viață durabilă din punct de vedere pecuniar. Cu cât sunt mai puțini oameni care iau decizii neinspirate cu privire la finanțele personale, cu atât societatea va deveni mai puternică economic. Educația financiară personală înzestrează oamenii cu inteligența bunăstării și are efect direct și iremediabil asupra națiunii, care astfel, devine mai prosperă și mult mai sigură din punct de vedere economic.

Așadar, importanța educației financiare nu poate fi subestimată. Deciziile financiare nu mai pot fi luate în vid. Gestionarea resurselor și a banilor necesită o înțelegere a mediului economic și a modului de anticipare și pregătire în vederea contracarării evenimentelor viitoare. Dacă ne dorim stabilitate, avem nevoie de o bază solidă în ceea ce privește propriile cunoștințe.

Aceasta nu înseamnă neapărat că avem nevoie să fi trecut prin astfel de materii la școală, dar cu cât imersăm mai mult în contexte de învățare, conștientizăm diferitele aspecte economice și aprofundăm noțiunile fundamentale cu privire la finanțele proprii, cu atât mai mult vom fi mai pregătiți să facem alegeri inteligente care să aibă impact pozitiv asupra vieții personale și, implicit, asupra societății.

Politici publice axate diminuarea efectelor analfabetismului funcțional

Unde se întâlnește România educată cu România analfabetă funcțional? Cum le găsim un drum comun în care să ne preocupe ambele Românii?

În principiu, analfabetismul funcțional este caracterizat de un set de competențe limitate, care se regăsesc în capacitatea redusă a elevului, de a lua decizii, în mod autonom, în baza abilităților pe care acesta le-a dobândit pe parcursul dezvoltării sale educaționale. Deși, în continuare, rata care indică nivelul de analfabetism funcțional este dramatică în România, aceasta nu este tocmai cea mai mare problemă cu care se confruntă sistemul nostru educațional. Mai degrabă, perspectiva incertă cu privire la ameliorarea situației, pare să fie mai problematică.

Cu toate acestea, eu nu cred că există două Românii. În prezent, România Educată și implicit #OvocepentruEducație se concentrează pe importanța identificării corecte a factorilor de risc ce conduc la sub-performanța școlară, cartografierea corectă a datelor reale din teren, precum și pe intenția concretă de a crea politici publice care se axează pe diminuarea efectelor analfabetismului funcțional.