Un coordonator al campaniei lui Mircea Geoană este partener de afaceri cu un propagandist rus, care a fost în Crimeea de cel puțin 10 ori după anexarea ilegală din 2014, dezvăluie o investigație internațională. Investigația a fost realizată de jurnaliștii rețelei The Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP).
Concret, aceștia arată că Rareș Mănescu, fost primar din Sectorul 6, a înființat o firmă alături de un om de afaceri rus în timp ce se ocupa de campania lui Mircea Geoană pe vremea în care acesta era secretar general adjunct la NATO. Ancheta jurnalistică arată o serie de ramificații care duc chiar și la un mercenar care a luptat în Donbas de partea rușilor.
Potrivit investigației, fostul liberal Rareș Mănescu a înregistrat în Ilfov o companie alături de un om de afaceri rus, Aleksei Kozlov, care spune că este specialist în acvacultură și autodeclarat fanatic al pescuitului.
Registrul Comerțului din România a înregistrat primul document de constituire a companiei lui Kozlov și Mănescu pe 31 mai, potrivit OCCRP.
Era vorba de o cerere prin care se verifica dacă numele viitoarei companii Beluga Ventures e disponibil.
În dosarul de înființare al SRL-ului românesc a fost inserat și un proces-verbal din 24 aprilie 2024 al consiliului de administrație al companiei lui Kozlov din Estonia.
Noua sa afacere din România urma să fie înregistrată cu ajutorul firmei sale din Tallinn. Documentul care a ajuns în România menționează că planul de afaceri pentru România data încă din 13 ianuarie 2022.
Totuși, cei doi nu au clarificat dacă relația lor de afaceri a început înainte sau după ce Mănescu a devenit coordonator al campaniei pentru Geoană.
Un e-mail intern de la organizația lui Geoană, care a fost obținut de reporteri, îl numește pe Mănescu drept coordonator al campaniei pe București. E-mailul respectiv este datat 5 aprilie. O invitație la un eveniment intern al campaniei îl arată pe Mănescu vorbind cu activiștii pe 13 aprilie despre „progresul în crearea structurii organizaționale și a rețelelor de sprijin”.
Invitația lui Mănescu a fost trimisă cu doar 11 zile înainte de data procesului verbal întocmit în Tallinn pentru firma rusului Kozlov.
Campania prezidențială a lui Mircea Geoană a început oficial pe 11 septembrie 2024, la o zi după ce și-a încheiat mandatul ca adjunct al secretarului general NATO.
Cu toate acestea, e-mailuri interne și documente obținute de reporteri sugerează că Mănescu era implicat activ în organizarea campaniei încă din aprilie 2024, cu mult înainte de lansarea oficială.
Geoană a negat că ar fi desfășurat activități electorale înainte de septembrie și a subliniat că Mănescu nu a fost niciodată șeful său de campanie. De asemenea, Geoană a afirmat că nu are cunoștință despre afacerile lui Mănescu cu rusul Kozlov.
Totuși, în mod controversat, activitățile electorale din perioada în care Geoană ocupa încă o funcție înaltă la NATO contravin regulilor stricte ale Alianței, care interzic folosirea poziției în scopuri politice sau electorale.
Campania electorală mascată a lui Mircea Geoană contravine regulamentelor Alianței Nord-Atlantice, care stipulează că personalul „nu trebuie să se folosească de poziția NATO sau de informații confidențiale pentru a-și asigura în mod incorect un viitor loc de muncă și nu va folosi informații privilegiate pentru a obține un avantaj incorect după angajarea la NATO”.
Un expert în strategia militară și de informații a Rusiei, Keir Giles, a explicat pentru Context că oficialii NATO trebuie să fie extrem de precauți în ceea ce privește relațiile externe, pentru a preveni orice suspiciune de compromitere sau influențare din partea actorilor străini.
Potrivit cancan, Mihaela Geoană, soția candidatului la Președinția României Mircea Geoană, a sărbătorit împlinirea a 61 de ani pe 25 februarie, organizând o petrecere fastuoasă. La eveniment au participat mai multe personalități publice, printre care s-au numărat Rareș Mănescu și soția sa, Ramona Mănescu. (Vezi poze în GALERIA FOTO)
Potrivit investigație, Aleksei Kozlov, care și-a creat un alias online, „Krepchinsky”, este responsabil pentru numeroase postări și activități de propagandă în favoarea regimului Putin.
Sub acest alias, Kozlov a postat, după invazia din 2014, materiale pro-rusești.
Ucraina este bolnavă. Bolnavă de nazism și într-o stare critică”, a scris Krepchinsky într-o postare pe Facebook.
Tot sub acest pseudonim, în urmă cu aproape 10 ani, Kozlov recurta pe internet activiști ucraineni care să susțină Federația Rusă și le oferea bani pentru a colecta informații despre alți cetățeni ucraineni, notează jurnaliștii.
Totodată, Krepchinsky a fost, de asemenea, citat de numeroase ori de Newsfront, un site de propagandă din Crimeea pe care SUA l-au sancționat pentru presupuse legături cu Serviciul Federal de Securitate (FSB), agenția de informații a Rusiei.
Kozlov a negat că ar fi Krepchinsky, însă „reporterii din rețeaua OCCRP au adunat probe clare că Kozlov și Krepchinsky sunt una și aceeași persoană”.
Potrivit anchetei, Krepchinskiy a mers în Crimeea de mai mult de 10 ori între 2015 și 2020.
În materie de afaceri, acesta mai are un start-up în Republica Moldova și România, în care este partener de afaceri cu un mercenar moldovean care a luptat împotriva Ucrainei și care acum locuiește în Moscova.
Mai puțin clar e când l-a cunoscut Kozlov pe Mănescu. Cert este că au devenit buni parteneri de afaceri, atât de buni încât fostul primar a înregistrat noua lor firmă în vila sa din Otopeni. Vila, situată pe o stradă neasfaltată, valorează 140.000 de euro și este deținută printr-o companie de consultanță înregistrată în Germania.
Rareș Mănescu deține 50% din compania de acvacultură Beluga Ventures, împreună cu soția sa, Ramona.
Ea este fost europarlamentar, fost ministru de Externe al României și a condus și Ministerul Transporturilor, unde mandatul ei a fost marcat de scandalul unei intervenții eșuate în cazul unui accident aviatic.
Rareș Mănescu a fost un membru longeviv al Partidului Național Liberal. A fost consilier local, deputat în Parlamentul României și primar al Sectorului 6 din București.
Mănescu nu a explicat de ce a decis să se lanseze în acvacultură, însă Kozlov a explicat interesul său pentru acest sector într-un interviu acordat în 2021 unui blogger moldovean.
Bloggerul, Pavel Zingan, a declarat reporterilor că s-a întâlnit personal cu Kozlov, care a povestit despre dragostea sa de-o viață pentru pescuit.
„În 2011, am părăsit Rusia pentru o lungă perioadă de timp. Am locuit în Miami, Singapore, Hong Kong, Thailanda și am pescuit peste tot”, i-a spus Kozlov lui Zingan când s-au întâlnit. „La un moment dat, hobby-ul a devenit o afacere”.
Un alt aspect tulburător al investigației este legătura lui Kozlov cu Andrei Batin, un mercenar moldovean care a luptat în Donbas de partea forțelor pro-ruse. Batin este partenerul lui Kozlov într-o altă afacere cu sediul în Republica Moldova, Noida Group, care operează și în România.
Rise Moldova a descoperit mai multe imagini cu Batin în Donbas, alături de comandanți și militari ruși. Peste 30 de poze îl plasează pe partenerul lui Kozlov în Ucraina și câteva alături de militari sau comandanți ruși.
Batin a postat online fotografii și cu Grigore Caramalac, un lider al crimei organizate din Republica Moldova, care este stabilit în Rusia și a fost sancționat atât de țara sa de origine, cât și de Uniunea Europeană.
Batin a negat că a luptat în Ucraina, spunând că imaginile în care apare acolo cu arme au fost, de fapt, preluate dintr-un film în care a fost implicat, care a fost realizat „sub egida Moscovei”. Nu a detaliat cine, când și de ce a realizat filmul.
Într-o discuție cu reporterii din rețeaua OCCRP, Kozlov a insistat că fotografiile care îl înfățișau ca fiind bloggerul pro-rus numit Krepchinsky au fost falsificate și postate de cineva care îi purta pică. „Ani de zile m-au extorcat de bani și m-au șantajat”, a spus el, deși nu a explicat cine și care ar fi motivația. Kozlov a insistat că este o „persoană pașnică”.
În anul 2009, HotNews relata despre o vizită privată pe care Mircea Geoană a avut-o la Moscova, când era președinte al Senatului, unde s-a întâlnit cu un consilier al fostului președinte rus Dmitri Medvedev (propagandist rus cunoscut în ultimii ani pentru amenințările transmise, inclusiv la adresa României; în prezent este vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse).
Întâlnirea din aprilie 2009 ar fi fost aranjată de un afacerist rus care atunci avea interese în domeniul energetic din România și despre care s-a scris că a făcut parte din GRU.
Nu pot decât să vă confirm că Mircea Geoana a fost la Moscova. Ca să aveți imaginea completă, aduceți-vă aminte că, după luna aprilie, am spus: «E bine că pleacă din CSAT». Aveam în vedere exact acest lucru, nu poți să fii vicepreședinte CSAT și să pleci la întâlniri organizate la Moscova fără să informezi președintele CSAT”, a fost reacția fostului președinte Traian Băsescu, în 2009, la postul B1 TV.
Ulterior, în 2011, scurgerea de date Wikileaks scotea la iveală o telegramă prin care Ambasada SUA de la București nota că „un mare mister este modul cum abordează Geoană Rusia” și menționa existența a două vizite secrete la Moscova. Geoană nu a oferit o reacție cu privire la aceste acuzații.
Deși Geoană se confruntă cu critici după dezvăluirea a două vizite secrete la Moscova, în 2009, campania sa n-a fost afectată de subiect. Călătoria cea mai recent dezvaluită a implicat faptul că Geoană s-a dus la Moscova cu avionul oligarhului Sorin Ovidiu Vîntu, potrivit telegramei care a apărut în Wikileaks.
Drept reacție, Mircea Geoană, candidat independent la Președinția României, susține că împotriva sa a fost declanșată o campanie de compromitere, cu proveniență externă.
V-am spus de la începutul campaniei prezidențiale că o candidatură independentă din partea unui fost înalt oficial NATO va deranja interesele Federației Ruse și interesele unor grupuri din România. Din păcate, am avut dreptate. O adevărată operațiune de kompromat este în derulare, îmi sunt imputate așa-zise asocieri cu Federația Rusă, lucru total necredibil în condițiile în care, timp de 5 ani, am condus, împreună cu secretarul general, Alianța Nord-Atlantică”, a afirmat Geoană, într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook.
Mircea Geoană a făcut un apel către instituțiile statului român „pentru a veghea și a proteja democrația românească”.
Interferențe din exterior, acțiuni de compromitere a unui candidat independent și fost înalt oficial al NATO sunt de neacceptat și de aceea fac un apel către cetățenii noștri, către jurnaliștii noștri să știe să facă diferența între dezinformare și informație jurnalistică. Asistăm la o operațiune de compromitere și dezinformare cu proveniență externă și execuție internă”, a conchis Mircea Geoană.
CITEȘTE ȘI: