ION ILIESCU nu-și pierde încă drepturile de revoluționar. Ce au decis judecătorii de la Tribunalul București, la șapte luni după ce Guvernul a cerut retragerea certificatului de revoluționar al fostului președinte
Fostul președinte Ion Iliescu nu pierde deocamdată certificatul de revoluționar și drepturile de care se bucură persoanele care dețin acest titlu. Tribunalul București trebuia să judece luni cererea Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist, însă instanța a decis să trimită dosarul la Curtea de Apel.
„Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal. Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – Secțiile de Contencios Administrativ și Fiscal. Fără cale de atac”, se arată în decizia Tribunalului București.
Începerea judecății va mai dura, pentru că dosarul urmează să fie trimis la Curtea de Apel București, unde, după înregistrare, va fi stabilit un nou termen.
Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989, aflat în subordinea Guvernului, a stabilit, într-o ședință din 31 mai 2022, să înceapă procedurile prin care să i se retragă certificatul de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 fostului președinte Ion Iliescu.
Cererea a fost înregistrată la Tribunalul București în 25 iulie 2022 și a primit primul termen de judecată abia șapte luni mai târziu, pe 27 februarie 2023. La primul termen, însă, judecătorii de la Tribunalul București au stabilit că această cauză este de competența Curții de Apel.
Și-a conferit singur titlul de revoluționar
Conform Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite – atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989”.
Ion Iliescu, născut la 3 martie 1930, la Oltenița, se numără printre cei 1.266 de persoane cărora le-a fost conferit Ordinul Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, prin Decretul nr. 1.1169 semnat în 15 decembrie 2004 (poziția 530) de președintele de la acea vreme, nimeni altul decât Ion Iliescu. Se întâmpla cu câteva zile înainte de a pleca definitiv de la Palatul Cotroceni, după al doilea mandat constituțional (1990 – 1992, 1992 – 1996, 2000 – 2004).
Astfel, comisia a verificat documentele din dosarul administrativ şi a constatat, în unanimitate, atât din CV de pe internet, cât și din materialele din presă, că traseul politic al lui Ion Iliescu în timpul regimului comunist nu se încadrează în prevederile legii.
Conform documentelor citate, Ion Iliescu:
- A intrat în Uniunea Tineretului Comunist în anul 1944 şi în Partidul Comunist Român în 1953, unde a avansat în carieră, devenind secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist din 1956 şi membru al Comitetului Central al PCR.
- La 19 august 1956 a fost ales preşedinte al Comitetului de organizare a Asociaţiilor Studenţeşti, apoi al Consiliului (martie 1957).
- Ulterior a devenit şef de secţie la CC al PCR (1965), prim-secretar al CC al UTC. La un moment dat a ocupat funcţia de şef al Departamentului pentru Propagandă al Comitetului Central al PCR
- A servit mai târziu ca ministru pentru problemele legate de tineret între 1967 şi 1971, după care, timp de 6 luni a fost secretar al Comitetului Central al PCR.
- Între anii 1971 – 1974 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş şi din anii 1974 – 1979 a îndeplinit funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi.
„Având în vedere faptul că în 1971 a deţinut funcţia de secretar al Comitetului Central al PCR, coroborat cu funcţia de conducere deţinută la UTC al PCR „Comisia constată că sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 341/2004 modificată prin legea 242 pentru a deţine calitatea de LRM conform textului de lege. De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoanele care sunt dovedite că în perioada 1945-1989 au deţinut cel puţin o demnitate sau o funcţie de conducere în cadrul organelor de conducere la nivel local, regional sau naţional ale Partidului Comunist Român, motiv pentru care, în unanimitate, decide demararea proccedurii administrative de anulare a certificatului LRM”, arată documentul comisie.
Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România începe, astfel, acţiunea de anulare a certificatului în instanţa de contencios administrativ, iar ulterior pronunţării de către instanţă a hotărârii judecătoreşti de anulare se va transmite adresă către Serviciul pentru revoluţionari pentru retragerea titlului.
Conform legii, la Articolul 49:
- (3) În caz de anulare a certificatelor Secretariatul de Stat propune Președintelui României retragerea titlurilor atribuite în baza acestora.
- (4) În cazul anulării certificatului comisia are obligația ca în termen de 15 de zile să comunice acest fapt caselor teritoriale de pensii, respectiv caselor de pensii sectoriale, dar și instituțiilor care au transmis situația acordării altor drepturi prevăzute de art. 5 din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare.
- (5) Anularea certificatelor și înaintarea propunerii de retragere a titlurilor se fac de către Secretariatul de Stat, cu avizul Comisiei Parlamentare.
Ion Iliescu povestește la secțiunea „Date biografice” de pe blogul său, că, „exclus din forumul central de partid, fiind acuzat de “deviere intelectualistă”, a continuat să adopte o atitudine critică faţă de dogmele “revoluţiei culturale” şi atunci când a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, în anii 1971-1974, şi pe cea de preşedinte al Consiliului judeţean Iaşi, în anii 1974-1979.
Ca urmare, treptat, a fost îndepărtat din viaţa politică. În perioada 1979-1984 a lucrat la Consiliul Naţional al Apelor, iar în perioada 1984 – 1989 a fost directorul Editurii Tehnice.
S-a aflat în permanenţă sub urmărirea şi supravegherea organelor de securitate, care au încercat să-l izoleze, să-l scoată din viaţa publică, să-i controleze şi să-i limiteze posibilitatea de comunicare”.
Drepturile unui „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989”
Cele mai noi statistici ale Casei Naționale de Pensii Publice, din luna mai, arată că, la acea dată erau înregistrați 13.141 de beneficiari de indemnizații conform Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, iar indemnizația medie era de 1.878 de lei.
Conform Legii nr. 341 din 12 iulie 2004, persoana care deține titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 – Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite” beneficiază, pe lângă indemnizaţia calculată conform prevederilor legale, şi de următoarele drepturi:
- a) prioritate în asigurarea unei locuinţe din fondul disponibil de locuinţe sociale, în localitatea de domiciliu, dacă nu au deţinut în proprietate o altă locuinţă până la data atribuirii;
- b) stabilirea chiriei la nivelul minim prevăzut de lege pentru locuinţele din fondul locativ de stat, dacă dispun de un venit lunar mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie;
- c) cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitaţie, din fondul de stat, a unui spaţiu comercial sau de prestări servicii corespunzător, cu o suprafaţă utilă de până la 100 mp, inclusiv în indiviziune, sau concesionarea ori închirierea cu prioritate, fără licitaţie, a unei suprafeţe de teren de până la 100 mp din domeniul public pentru construirea unui spaţiu comercial sau de prestări servicii, cu o clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii;
- d) acordarea gratuită de proteze, orteze şi scaune cu rotile pentru invalizii care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, costul integral al acestora fiind suportat de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989;
- e) accesul gratuit al copiilor la creşele şi grădiniţele din subordinea administraţiilor locale, precum şi asigurarea gratuită a rechizitelor pentru şcolari, dacă venitul lunar este mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie;
- f) acordarea unei subvenţii de stat egale cu 50% din dobânda aferentă unui credit bancar de până la 20.000 euro, contractat pentru cumpărarea sau construirea unei locuinţe în localitatea de domiciliu, dacă nu au deţinut sau nu deţin o proprietate locativă, precum şi posibilitatea garantării creditelor contractate cu indemnizaţia calculată conform prevederilor prezentei legi;
- g) atribuirea, în limita posibilităţilor, în proprietate şi cu clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii, a 10.000 mp de teren în extravilan şi 500 mp de teren în intravilan – acesta din urmă pentru destinaţia de locuinţă, dacă nu a avut sau nu are în proprietate un alt spaţiu locativ;
- h) atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci;
- i) accesul gratuit al persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi la art. 4 alin. (1) – cu suportarea cheltuielilor de la bugetul ministerelor respective şi de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate – la tratamente şi medicamente în spitalele, policlinicile, bazele de tratament şi staţiunile balneoclimaterice ale Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor;
- j) accesul gratuit la medicamente, prin medicul de familie, costul integral al acestora fiind suportat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
- k) transportul urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi, anual, 12 călătorii gratuite pe calea ferată, la clasa I, dus-întors, cu toate categoriile de trenuri de călători; anual – 12 călătorii gratuite dus-întors până în localitatea reşedinţă de judeţ, cu mijloace de transport în comun, pentru persoanele care domiciliază în mediul rural. În limita celor 12 călătorii gratuite pot călători şi membrii familiei titularului. De aceste gratuităţi beneficiază şi însoţitorul pensionarului de invaliditate de gradul I sau al marelui mutilat;
- l) scutirea de la plata taxelor şi impozitelor pentru o locuinţă din proprietate şi terenul aferent acesteia, pentru autoturisme hycomat şi mototriciclu, precum şi scutirea de taxe la importul unui singur autoturism tip hycomat sau atribuirea gratuită, în proprietate, a unui mijloc de transport autonom corespunzător standardelor internaţionale pentru marii mutilaţi şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, care au un grad de invaliditate locomotorie;
- m) acordarea unei indemnizaţii lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculat conform prevederilor art. 4 alin. (2);
- n) pensionarea cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard, prevăzută de lege;
- o) scutirea de la plata taxelor pentru serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, pentru cei cu venituri lunare mai mici decât salariul mediu brut pe economie.
Drepturile acordate conform prezentei legi nu sunt considerate venituri, nu se impozitează şi nu afectează acordarea altor drepturi, arată legea citată.