Ionel Arsene, fugar în Italia, a cerut suspendarea predării și o expertiză prin care să se constate că e labil psihic. Ce face Ministerul Justiției

Ionel Arsene, fost preşedinte al CJ Neamţ, condamnat la 6 ani şi opt luni de închisoare, fugit în Italia, nu a putut fi încă adus în România, deci Curtea de Casaţie din Italia a decis recent predarea lui autorităţilor din țară, deși ministrul Justiției anunța că hotărârea este definitivă.

Avocații lui Ionel Arsene au reușit să amâne predarea lui către autoritățile române, chiar după decizia Curții de Casație din Italia, din 4 noiembrie, în urma căreia ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, spunea că va fi adus în curând în țară.

„Magistratul de legătură cu Italia din cadrul Ministerului Justiției mi-a adus la cunoștință că avocații condamnatului fugar Ionel Arsene au sesizat CEDO pe motiv că în România i s-ar încălca dreptul la viață și ar fi supus la tratamente inumane/degradante (art. 2, 3 și 4 din CEDO). Ministerul Justiției și ANP au depus la dosarul în care deja s-a dispus de instanța italiană returnarea condamnatului fugar documente în care evidențiem condițiile la standardele europene din penitenciar”, a transmis, joi, ministrul Justiției.

În plus, instanța din Italia e chemată să decidă asupra unei noi cereri a apărării, pentru suspendarea predării.

„În același timp, condamnatul fugar Ionel Arsene și echipa sa de avocați au formulat o cerere de suspendare a predării și dispunerea unei expertize medicale prin care să se constate labilitatea psihică. Instanța din Italia va decide, astăzi, și cu privire la această solicitare. Menționez că statul român continuă procedurile pentru predarea condamnatului fugar Ionel Arsene și pentru a pune în aplicare hotărârea definitivă a instanței din Italia”, a anunțat Alina Gorghiu.

Condamnat pentru trafic de influență

Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, a fost condamnat în 10 martie la şase ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă. În 27 martie, a fost dat în urmărire, iar în 13 octombrie, ministrul Justiţiei a anunţat că la Curtea de Apel din Bari a fost decisă predarea sa autorităţilor din România, hotărârea nefiind definitivă.

Ionel Arsene fusese dat în urmărire după ce oamenii legii nu l-au găsit la domiciliu pentru a fi încarcerat în urma condamnării definitive, din 10 martie, la 6 ani și 8 luni de închisoare.

În prima instanță, la Tribunalul Bacău, la 6 aprilie 2022, Ionel Arsene fusese condamnat la 8 ani şi 4 luni de închisoare, pentru fapte de corupţie. În mai, Curtea de Apel Brașov i-a redus pedeapsa la 6 ani și 8 luni de închisoare, cu executare, pentru trafic de influență.

Gândul a intrat, în octombrie, în posesia motivării prin care Curtea de Apel din Bari https://www.gandul.ro/justitie/exclusiv-ce-a-promis-statul-roman-in-schimbul-predarii-lui-ionel-arsene-avocatii-au-invocat-riscul-de-suicid-foarte-ridicat-al-clientului-lor-20074236  a admis extrădarea lui Ionel Arsene, dar în schimbul unor precizări și cerințe clare impuse statului român, cu privire la condițiile de detenție din penitenciarele românești.

Mai exact, „în celula de detenție, vor fi cazate maximum două persoane, garantându-i astfel domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 8,39 metri pătrați.”

Acesta este primul caz de român din Italia care avea o decizie definitivă în sensul nepredării, însă la intervenția autorităților române, procurorul general din Italia a cerut încă din luna iulie reanalizarea cazului.

Fugarii români invocă în instanță condițiile din penitenciare, condiții pe care autoritățile române le-au prezentat ca fiind îmbunătățite.

Arsene s-a predat în Bari, dar o instanță din oraș a respins inițial, pe 21 aprilie 2023, extrădarea lui în România, fiind invocată „existența unui risc concret de tratament inuman sau degradant în ceea ce privește regimul penitenciar rezervat persoanei a cărei predare se solicită.”

În documentul citat, este prezentat și faptul că, „din cauza procesului nedrept suferit în România”, Ionel Arsene s-a confruntat „cu o stare clinică de tulburare depresivă majoră, ceea ce prezintă un risc suicidar crescut” al fostului președinte al Consiliului Județean Neamț.

Trimis în judecată în 2018

Şeful CJ Neamţ a fost denunţat de fostul primar de la Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti“. Acesta a susţinut că i-ar fi dat lui Arsene, în 2013, suma de 100.000 de euro, pentru a interveni la conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate în tentativa de a-l „anihila“ pe preşedintele de la acea vreme al Consiliului Județean Neamț, Culiţă Tărâţă. În februarie 2018, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Ionel Arsene.

Anchetatorii au precizat că banii au fost remişi de martor într-un loc public, la un restaurant din Bucureşti. Cum tentativa de „compromitere“ a lui Culiță Tărâță nu a reuşit, Gheorghe Ștefan a cerut restituirea sumei, dar fi primit înapoi doar 20.000 de euro. Ulterior, a făcut presiuni pentru recuperarea restului sumei, dar demersurile sale nu au avut efectul scontat. A urmat denunţul, iar pe 19 ianuarie 2018, anchetatorii DNA au cerut magistraţilor de la Tribunalului Bacău arestarea preventivă a lui Ionel Arsene, acesta fiind pus atunci sub control judiciar.

Decizia a fost atacată de procurorii anticorupţie la Curtea de Apel Bacău, instanţă care a considerat că se impune arestarea preventivă, mandatul fiind emis pe 29 ianuarie 2018. Preşedintele CJ Neamţ a stat o vreme în arest, apoi a fost pus sub control judiciar, iar pe 27 iunie 2018 a scăpat de orice măsură preventivă şi a revenit în viaţa publică şi politică.

Între timp, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru o altă faptă de trafic de influenţă, din anul 2015, tot din vremea când era deputat. Ionel Arsene este suspectat că ar fi cerut de la un om de afaceri 5% din suma de 60 de milioane de lei, bani ce trebuiau alocaţi de Administraţia Naţională ”Apele Române” pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administraţiile bazinale. Banii remiși de martor într-un restaurant din București urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari.

„La data de 31 iulie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în aceeași calitate, a pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administrația Națională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administrațiile bazinale.

În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, inculpatul Arsene Ionel și-a exercitat influența asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării, de către A.N.A.R, a sumei anterior menționate, demersuri rămase însă fără rezultat”, potrivit DNA.