Ionel Arsene va fi predat autorităților române, a decis Curtea de Apel Bari. Hotărârea nu este definitivă
This browser does not support the video element.
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat, vineri, la Oradea, că, potrivit informaţiilor oficiale primite în cursul zilei de la autorităţile italiene, Curtea de Apel din Bari a decis predarea către autorităţile din România a fostului președinte al Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, plecat din țară în ziua în care instanța a pronunțat condamnarea sa definitivă. Hotărârea, care vine la o zi după de Guvernul a adoptat un proiect de lege prin care se înăsprește pedeapsa fugarilor, poate fi atacată cu apel.
Curtea de Apel din Bari a decis că Ionel Arsene poate fi predat autorităților române, după ce inițiat a fost refuzată având în vedere condițiile de detenție din România, a anunțat Alina Gorghiu.
Ionel Arsene fusese dat în urmărire după ce oamenii legii nu l-au găsit la domiciliu pentru a fi încarcerat în urma condamnării definitive, din 10 martie, la 6 ani și 8 luni de închisoare.
În prima instanță, la Tribunalul Bacău, la 6 aprilie 2022, Ionel Arsene fusese condamnat la 8 ani şi 4 luni de închisoare, pentru fapte de corupţie. În mai, Curtea de Apel Brașov i-a redus pedeapsa la 6 ani și 8 luni de închisoare, cu executare, pentu trafic de influență.
„Pentru că există un subiect de interes naţional să-l abordez pe acesta, toată presa a fost interesată de subiectul legat de întoarcerea în ţară a unuia dintre fugarii din România – fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, domnul Ionel Arsene, care a fost subiectul unui mandat european de arestare pe teritoriul Italiei. La momentul acesta, informaţiile oficiale confirmate de autorităţile din Italia pe care le-am primit astăzi sunt următoarele: Curtea de Apel Bari a decis predarea domnului Ionel Arsene autorităţilor din România. Hotărârea aceasta nu este una definitivă, ea poate fi atacată cu apel, însă, la acest moment, la această etapă, conform deciziei instanţei din Bari, fostul preşedinte va trebui să execute în penitenciarele din România o pedeapsă de 6 ani şi 8 luni de închisoare”, a afirmat Alina Gorghiu, la Oradea.
Ministrul Justiției a amintit că Ionel Arsene a fost condamnat definitiv pentru două infracţiuni de trafic de influenţă.
„Aşa cum ştiţi, Ministerul Justiţiei depune toate diligenţele în limita, desigur, a atribuţiilor pe care le avem pentru a aduce fiecare fugar în ţară. Subliniez clar, fără să ne intereseze numele persoanei respective. Din 2020 până astăzi au fost aduse în România 2.607 persoane faţă de care era dispusă urmărirea internaţională. Anul acesta, de la 1 ianuarie până la 10 octombrie 2023, au fost aduse în ţară 621 de persoane faţă de care a fost demarată o procedură, 17 au fost în baza extrădării întoarse în ţară, 604 în baza unui mandat de arestare la nivel european. E la fel de important să înţelegem că decizia aparţine instanţei din statul în care este găsit fugarul”, a mai spus ministrul Justiţiei.
În cazul lui Ionel Arsene există un recurs în casație, surse judiciare precizând că are șanse mari să nu fie trimis în țară.
Pedepse mai aspre
Guvernul Ciolacu a aprobat, în ședința de joi de la Palatul Victoria, un proiect de lege pentru modificarea și completarea Codului penal, inițiat de Ministerul Justiției, care înăsprește pedepsele pentru cei care se eschivează de la executarea pedepselor rămase definitive, inclusiv marii fugari. Printre argumentele autorilor, acest fenomen aduce grave prejudicii și eficienței actului de justiție, afectează funcția de exemplaritate a pedepsei și scade încrederea populației în actul de justiție și respectul față de lege.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, aflat pe ordinea de zi de joi a ședinței de Guvern, propune completarea art. 285 cu un alineat nou prin care este asimilată evadării și fapta persoanei condamnată la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de șapte zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei.
Potrivit Alinei Gorghiu, din anul 2020 până în prezent, au fost aduse în România 2.607 persoane față de care a fost dispusă urmărirea internațională, dintre care 2.547 au fost aduse în baza mandatelor europene de arestare, iar restul, prin procedura extrădării.
În 2023, de la 1 ianuarie până pe 10 octombrie, au fost aduse în țară 621 de persoane dintre care 17 în baza extrădării și 604 în baza mandatelor europene de arestare.
În prezent, 1.845 de persoane extrădate sau predate execută pedepse privative de libertate în penitenciarele din România. În sistemul penitenciar erau, joi dimineață, 23.590 de persoane private de libertate, ceea ce înseamnă că 7,82% din acestea sunt extrădate sau predate.
O mare parte din cele 1.845 de persoane au fost aduse în țară în baza garanțiilor responsabililor români privind condițiile de detenție.
„În 2020, ANP a luat extinderea spațiului minim garantat de 3 metri pătrați la toate regimurile de executare – deschis, închis, maximă siguranță – pentru toate persoanele care urmează să fie predate în România în procesul de cooperare judiciară internațională”, a spus Alina Gorghiu, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern.
Trimis în judecată în 2018
Şeful CJ Neamţ a fost denunţat de fostul primar de la Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti“. Acesta a susţinut că i-ar fi dat lui Arsene, în 2013, suma de 100.000 de euro, pentru a interveni la conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate în tentativa de a-l „anihila“ pe preşedintele de la acea vreme al Consiliului Județean Neamț, Culiţă Tărâţă. În februarie 2018, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Ionel Arsene.
Anchetatorii au precizat că banii au fost remişi de martor într-un loc public, la un restaurant din Bucureşti. Cum tentativa de „compromitere“ a lui Culiță Tărâță nu a reuşit, Gheorghe Ștefan a cerut restituirea sumei, dar fi primit înapoi doar 20.000 de euro. Ulterior, a făcut presiuni pentru recuperarea restului sumei, dar demersurile sale nu au avut efectul scontat. A urmat denunţul, iar pe 19 ianuarie 2018, anchetatorii DNA au cerut magistraţilor de la Tribunalului Bacău arestarea preventivă a lui Ionel Arsene, acesta fiind pus atunci sub control judiciar.
Decizia a fost atacată de procurorii anticorupţie la Curtea de Apel Bacău, instanţă care a considerat că se impune arestarea preventivă, mandatul fiind emis pe 29 ianuarie 2018. Preşedintele CJ Neamţ a stat o vreme în arest, apoi a fost pus sub control judiciar, iar pe 27 iunie 2018 a scăpat de orice măsură preventivă şi a revenit în viaţa publică şi politică.
Între timp, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru o altă faptă de trafic de influenţă, din anul 2015, tot din vremea când era deputat. Ionel Arsene este suspectat că ar fi cerut de la un om de afaceri 5% din suma de 60 de milioane de lei, bani ce trebuiau alocaţi de Administraţia Naţională ”Apele Române” pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administraţiile bazinale. Banii remiși de martor într-un restaurant din București urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari.
„La data de 31 iulie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în aceeași calitate, a pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administrația Națională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administrațiile bazinale.
În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, inculpatul Arsene Ionel și-a exercitat influența asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării, de către A.N.A.R, a sumei anterior menționate, demersuri rămase însă fără rezultat”, potrivit DNA.