Irina Rădulescu, fiica marelui actor de comedie Dem Rădulescu, păstrează o ”legătură” permanentă cu tatăl său. Semnele pe care le-a primit de ”dincolo”, de-a lungul timpului, au convins-o că regretatul actor îi veghează, de sus, fiecare zi a vieții, ajutând-o în toate momentele grele.
În 1987, în almanahul ”Cinema”, Dem Rădulescu spunea că numai râsul poate învinge durerea, supărarea și enervarea din viața fiecărui om.
”Omul are nevoie de râs, la nivelul celulei. Buna dispoziţie, se ştie, dizolvă adrenalina pe care o provoacă durerea, supărarea, enervarea”, transmitea actorul care a încântat generații de cinefili.
Fiica sa, Irina, născută într-o familie de artiști unde verbul ”a râde” era prezent permanent, a urmat actoria și spune că tatăl ei – pe care l-a pierdut atunci când avea doar 13 ani – nu era doar un om care râdea mereu, din adâncul ființei sale, ci și un om muncitor și riguros.
”Pot să spun că mă bucur mai mult când vorbesc de ai mei sau dacă ai mei realizează un succes… Când mama are o premieră reușită parcă mă bucur mai mult decât pentru mine și cred că ăsta e efectul iubirii. A murit (n.red. – Dem Rădulescu) când eu aveam 13 ani. Era un om de o rigoare… În ultima vreme era destul de obosit, se resimțea fizic și mama îl tot ruga «te rog frumos, măcar la radio renunță». El era de o rigoare… El spunea: «Nu, oamenii s-au obișnuit cu vocea mea»”, a mărturisit fiica lui Dem Rădulescu pentru Acces Direct.
Chiar dacă și-a pierdut tatăl atunci când avea doar 13 ani, Irina Rădulescu l-a simțit și îl simte, mereu, aproape de ea.
Este convinsă că ar fi fost fericit fiindcă ea a urmat cariera actoricească și mărturisește că a fi actor nu este deloc simplu, în momentul în care calci pe urmele lui Dem Rădulescu.
“E foarte greu să spui «sunt actriță» când se știe ce măreție a fost. Mă uit și mă minunez și e o lecție. (…) Acum sunt o mare plimbăreață, merg pe jos enorm de mult, ca și el. E ca o meditație pentru mine, drumurile lungi îmi pun ordine în gânduri. (…) De la bun început am avut o relație directă. În momentele cele mai de cumpănă s-a ivit ceva care să mă ajute, ceva aparent întâmplător, dar ca trimis din altă lume”, a adăugat ea.
Irina Rădulescu i-a spus marelui actor, în anul 2000, că ar dori să urmeze actoria. Din păcate, destinul nu a mai permis ca acesta să o vadă pe scenă, însă știe că a făcut alegerea cea mai bună, iar Dem Rădulescu ar fi susținut-o necondiționat.
”Tata… Apucasem să zic atunci în 2000 că mi-ar plăcea, nu era o decizie oricum la vârsta aia, dar cred că în sinea lui tare mult i-ar fi plăcut. Mama (n.red. – actrița Adriana Șchiopu) întotdeauna a privit lucrurile mult mai tranșant, pentru că era singura care avea sfaturi de dat în acel moment. A avut o abordare mult mai pragmatică care reduce puțin și din emoțiile inerente”, a mai spus fiica regretatului actor.
Irina Rădulescu a mărturisit că regretatul ei tată era extrem de fericit și de împlinit alături de ea și de mama sa.
Dem Rădulescu a fost un om de o sensibilitate cu totul aparte, iar fiica sa, după moartea lui, l-a redescoperit ca actor dar și ca omul care a jucat cel mai important rol în viață, acela de tată.
”Tata era foarte bucuros cu noi, cu mine și cu mama. El în afară de meserie și de noi nu avea nevoie de nimic altceva”. Se bucura cu noi. Era atât de fericit și de împlinit în momentele cu noi (…). Un om extraordinar de sensibil. După ce tata n-a mai fost, asta a fost bucuria, de a-l redescoperi ca actor pentru că în primul rând el a fost tata. Și a fost cel mai bun rol al lui! Apoi l-am descoperit ca actor și a fost un mod de a crea o punte între mine și el, care nu mai era fizic. Nu e un moment trist, e un moment binecuvântat că după 20 de ani încă este lume care când aude de el se uită la mine ca la Sfintele Moaște, deși eu n-am niciun merit, și este cea mai mare binecuvântare că acest om a lăsat ceva în urma lui”, a declarat fiica lui Dem Rădulescu la postul de televiziune Antena3.
Irina Rădulescu a dezvăluit și că păstrează, ca talisman, o cruce pe care tatăl i-a adus-i din Israel. O păstrează în trusa de machiaj de la teatru și are o valoare sentimentală cu totul și cu totul deosebită.
”Era flamboaiant și avea un umor desăvârșit”, mai spune Irina despre marele actor, recunoscând că nici n-au apucat să vorbească, din păcate, ”despre băieți”.
„Am o cruce adusă de tata din Israel și are valoare sentimentală. E talismanul meu. Se află în trusa mea de machiaj de la teatru. Am fost fata lui tata, da. Am avut o relație specială. Despre băieți nu am apucat să vorbim, dar cu puțin înainte să moară apucasem să-i spun mamei că mi-ar plăcea să fiu actriță. Dar a fost ceva așa în treacăt, o vorbă aruncată. Mama pesemne că i-a povestit și atunci el a simțit nevoia să-mi zică, să avem o discuție mai serioasă. Știu că el a vorbit foarte mult și eu eram puțin mirată pentru că oricum mai era foarte multă vreme până când să dau eu examen la teatru. Dar el a simțit nevoia să spună ce avea de spus atunci și ideea generală era ca întotdeauna să caut simplitatea și adevărul. El era flamboaiant și avea un umor desăvârșit, dar în sinea lui era simplu și adevărat. În tot ce făcea”, a mai declarat Irina, îm 2020, pentru libertatea.ro.