Războiul din Liban – Operațiunea „Pacea Galileei” sau „Pace pentru Galileea” – în data de 6 septembrie a anului 1982 și a avut ca rezultat izgonirea Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP) din Liban în Tunisia. Armata israeliană a invadat Libanul de Sud în urma tentativei de asasinat comisă de Organizația Abu Nidal, facțiune din OEP, împotriva ambasadorului Israelului în Regatul Unit. Obiectivul declarat al Israelului a fost acela de a înlătura forțele OEP de pe o fâșie de 40 km de la nord de graniță.
Conflictul militar a luat, din nou, amploare după anul 1985 și a durat până în data de 24 mai 2000, atunci când – prin decizia guvernului condus de Ehud Barak – armata Israelului s-a retras din Liban la granița internațională.
Retragerea israeliană din anul 2000 a lăsat în urmă o amintire amară, însă – în noul context tensionat dintre Israel și organizația Hezbollah, sprijinită de Iran – o eventuală zonă-tampon în sudul Libanului este luată, din nou, în considerare.
Părerile sunt, însă, pro și contra, iar cel care ar pune presiune pentru ca IDF să declanșeze o operațiune terestră în sudul Libanului este chiar șeful Comandamentului de Nord al Forțelor de Apărare ale Israelului, generalul-maior Ori Gordin.
Ori Gordin – licențiat în inginerie electrică – are un CV impresionant din punct de vedere militar. A fost șeful Comandamentului Frontului Intern (comandament de district militar al IDF, responsabil cu protecția civilă), comandant al Diviziei 98 de parașutiști, comandant al Brigăzii Nahal (una dintre principalele brigăzi de infanterie ale IDF), comandant al Brigăzii 55 de parașutisti și comandant al Sayeret Matkal – unitatea specială de recunoaștere (sayeret) a Statului Major al Israelului.
Guvernul premierului Benjamin Netanyahu a fost supus unei presiuni crescânde atât din partea alegătorilor, cât și a parlamentarilor în ultimele săptămâni pentru a face față amenințării teroriștilor Hezbollah susținuți de Iran, care au amenințat nordul Israelului și au transformat zonele din apropierea graniței într-o adevărată zonă de război, cu zeci de mii de persoane strămutate.
În timp ce generalul-maior Ori Gordin pune presiune pe factorii de decizie din Israel pentru a lansa o incursiune la scară largă în Liban, Gallant și șeful de stat major al IDF – Herzi Halevi – și-au exprimat îndoielile cu privire la declanșarea unui război împotriva Hezbollah, cu atât mai mult cu cât organizația sprijinită de Iran este considerată a fi un inamic mult mai puternic decât gruparea islamistă Hamas, împotriva căreia Israel luptă în Fâșia Gaza.
Potrivit presei din Israel, faptul că Yoav Gallant – ministrul Apărării – se opune în acest moment unei operațiuni militare majore în Liban, în timp ce Netanyahu pare a avea un punct de vedere favorabil, nu poate fi exclusă varianta în care Gallant ar fi „concediat”.
Yoav Gallant consideră că acum nu este momentul potrivit pentru o astfel de incursiune în sudul Libanului și ar dori să dea o șansă în plus eforturilor de a obține o soluție diplomatică în nord și un acord de încetare a focului – pentru eliberarea ostaticilor – în Gaza.
Generalul-maior Ori Gordin, notează The Times of Israel, ar fi recomandat în ultimele întâlniri „cu ușile închise” ca IDF să primească „undă verde” pentru a lasa o incursiune majoră și pentru a ocupa o zonă-tampon în sudul Libanului.
Gordin crede este de părere că împingerea luptătorilor Hezbollah departe de granița cu Israelul ar fi un demers militar care poate fi ușor realizat, majoritatea forțelor de elită Hezbollah de-a lungul graniței fiind ucise în urma loviturilor israeliene, iar restul s-ar fi refugiat spre nord.
Generalul israelian afirmă și că aproximativ 80% dintre civili din sudul Libanului au părăsit zona.
Mulți israelieni au amintiri amare despre ultima încercare a Israelului de a crea o zonă-tampon în sudul Libanului, care a durat din 1985 până în 2000, atunci când guvernul a retras trupele sub o presiune publică intensă. De atunci, Hezbollah a avut un „cec în alb” pentru a opera de-a lungul graniței cu Israelul.
Atât gruparea Hezbollah, cât și Israelul susțin în mod public că miza nu ar fi, totuși, un „război total”, care ar cauza, probabil, pagube imense în Israel și ar distruge o mare parte din Liban, dar au afirmat că sunt gata să lupte dacă va fi nevoie.
Citește și: