Un ucigaș în serie care, patru ani la rând, a ucis câte un copil orfan de Revelion ajunsese, spre sfârșitul anilor ’80, să-l îngrijoreze până și pe Nicolae Ceaușescu. Bărbatul a fost penultimul infractor condamnat la moarte de justiția din România.
Un bărbat analfabet, care trăia într-un cătun din apropiere de Buzău, este cunoscut în istoria judiciară românească drept „asasinul de Anul Nou” și a fost considerat un al doilea Rîmaru. Spre deosebire de monstruosul său predecesor, criminalul buzoian omora, însă, numai copii, nu mai mari de 14 ani și acționa exclusiv în noaptea de Anul Nou.
Era data de 2 ianurie 1985 când, pe stradă din Buzău a fost găsit trupul sfârtecat al unei fetițe în vârstă de 14 ani. Era vorba despre Cerasela Dimineț, un copil al nimănui, care vagabonda pe străzile orașului și depindea de mila trecătorilor.
Ucigașul o înjunghiase cu brutalitate, iar la necropsie, medicii legiști stabiliseră că, deși își omorâse victima cu prima lovitură, autorul continuase să înfigă cuțitul în trupul fără viață. În total, își lovise victima de 24 de ori.
Imediat, judiciariștii Miliției au declanșat o amplă anchetă. Autoritățile erau însă slabe la nivelor acelor ani, în condițiile în care nu benefiaciau de tehnologia din zilele noastre. Nu existau pe atunci camere de supraveghere, nu existau telefoane mobile, nu se făceau analize ADN și nici nu existau baze de date computerizate.
În lipsa unor martori și a unor urme relevante ridicate de la fața locului, moartea Ceraselei a rămas cu autor necunoscut, cu toate că, impresionat de brutalitatea făptașului, Nicolea Ceaușescu ar fi cerut ca dosarul să fie tratat cu toată seriozitatea și să fie ținut la curent.
Un an mai târziu, milițienii din Buzău au înregistrat un nou omor, tot de Revelion. De această dată, în apropierea Şcolii generale nr. 4 a fost găsit un băiețel de 13 ani, sfâșiat de câini.
Cu toate că, inițial, s-a presupus că moartea băiatului a fost provocată de haitele hămesite, la necropsie s-a stabilit că, de fapt, băiatul sfârșise înjunghiat de 24 de ori.
Ca și în cazul Ceraselei, victima era un copil orfan. Milițienii au stabilt repede că este vorba despre același criminal care o ucisese și pe Cerasela Dimineț.
A fost demarată o anchetă nouă, au fost făcute noi audieri și noi expertize criminalistice. Totuși, toate drumurile duceau către nicăieri, iar identitatea monstrului rămânea, în continuare, necunoscută.
Timp de încă un an, anchetata a bătut pasul pe loc, iar anchetatorii așteptau cu groază noaptea de Anul Nou. Bănuiau că necunoscutul va ieși din nou la vânătoare și va căuta un alt copil pe care să-l omoare. Ca urmare, a fost suplimentat numărul patrulelor și, cel puțin pe hârtie, fuseseră luate măsuri suplimentare de siguranță.
Aceste măsuri s-au dovedit, însă, inutile. La puțin timp după trecerea în anul 1987, Cosmin Gruiu, un copil al străzii în vârstă de 14 ani, a fost găsit mort, într-o baltă de sânge.
Misteriosul asasin de Anul Nou lovise din nou și părea că se joacă cu o Miliție neputincioasă, care, de trei ani, cu toate că știa că urmează să ucidă din nou un copil din Buzău, nu era capabilă să-l oprească.
Victima primise tot 24 de lovituri de cuțit, iar specialiștii vremii, care realizaseră un posibil profil psihologic al criminalului, ajunseseră la concluzia că acesta ucide din pură plăcere.
În plus, acesta își alesese o dată precisă, care putea avea o însemnătate pentru el și a fost comparat cu Javed Iqbal Umay, un pakistanez care a ucis nu mai puțin de 100 de băieți, toți copii ai străzii, incapabili să se apere singuri.
Criminalul avea o armă preferată și își omora victimile dintr-o lovitură, le înjunghia de exact 24 de ori.
Cum nici după această a treia crimă nu s-a putut stabili identitatea ucigașului, anchetatorii așteptau, din nou, cu groază Revelionul.
Era al patrulea an în care criminalul fără chip putea să provoace o nouă tragediei și să umiliească încă o dată niște autorități care, timp de patru ani, se dovediseră incapabile.
La scurt timp după trecerea în 1988, Miliția avea să înregistreze un nou eșec. De această dată, a fost vorba despre o fetiță în vârstă de 13 ani.
Tot în acea nopate, făptașul a fost prins. Bărbatul care timp de patru ani se jucase cu cei mai inteligenți dintre milițienii vremii ea un țăran analfabet din comuna Țintași, aflată în apropiere de Buzău.
Grigore Uruc a fost arestat și trimis repede în judecată. Nici procesul său nu a durat mult, mai ales că inculpatul nu a găsit argumente care să-i convingă pe judecători că este nevinovat.
Ca urmare, acesta a fost condamnat la moarte prin împușcare, iar sentința a fost pusă în aplicare la data de 11 iunie 1988.
Execuția lui Grigore Uruc a fost penultima din România, ultima fiind cea a soților Elena și Nicolae Ceaușescu, pe 25 decembrie 1989.