Jamila, contrazisă de judecători într-un proces în care s-a judecat cu o altă gospodină pentru o rețetă de ecler la tavă. Ce sentință a dat Tribunalul București

Tribunalul Bucureşti a pronunţat recent o primă sentinţă într-un proces în care s-au judecat Geanina Staicu-Avram (Jamila) şi Laura Laurenţiu, două dintre cele mai renumite gospodine de pe Youtube. Jamila are peste 1,5 milioane de urmăritori pe Youtube, iar Laura Laurenţiu aproape 200.000 de urmăritori.

Procesul de la Tribunalul Bucureşti a fost deschis de Jamila, care a reclamat că în mai 2019, după ce a postat pe canalul său de Youtube o filmare în care prezintă o reţetă de ecler la tavă, competitoarea sa a raportat-o abuziv la Youtube susţinând că difuzarea încalcă drepturile sale de autor. Mai exact, Laura Laurenţi a reclamat că videoclipul Jamilei ar copia videoclipul său în care este prezentată reţeta pentru prăjitură ecler. În urma raportării, videoclipul Jamilei a fost şters de pe Youtube, fiind reactivat abia după 17 zile, după e Jamila a făcut dovada că nu a încălcat drepturile de autor.

Jamila a cerut daune morale pentru că a fost numită „hoaţă de reţete”

În procesul de la Tribunalul Bucureşti, Jamila a arătat că videoclipul era realiyat în cadrul unei campanii publicitare, iar prin raportarea abuzivă a fost prejudiciată cu peste 2.000 de euro, beneficii pe care nu le-a putut realiza din cauza raportării abuzive a videoclipului. De asemenea, Jamila a mai cerut daune morale de 1.000 de euro arătând că „pârâta nu a ţinut cont de influenţa pe care o are şi a incitat, prin postarea sa, publicul Facebook să o vadă pe reclamanta drept «hoaţă de reţete»”.

Apărarea Laurei Laurenţiu Laura Laurenţiu s-a apărat în proces susţinând că reţeta de ecler care îi aparţine şi pe care a raportat-o este diferită total reţeta clasică de ecler. Laura Laurenţiu a arătat că în timp ce eclerul clasic „este o prajitură de formă alungită, umplută cu cremă şi acoperită cu glazură de şerbet, ciocolată, eclerul la tavă creat de ea „este o singură prăjitură cu dimensiunea de 38/28 cm care după coacere este acoperită şi nu umplută cu cremă şi garnisită cu frişcă bătută”.

„Prăjitura astfel concepută se porţionează cu cuţitul în pătrate, iar în afara tipului de aluat nu are nici un fel de legătură cu clasicul ecler”, a explicat Laura Laurenţiu în proces.

Pârâta s-a mai apărat spunând că „simplul fapt al raportării videoclipului către reţeaua YouTube nu a dus automat la întreruperea difuzării videoclipului, hotărârea de a întrerupe difuzarea acestuia pe canalul YouTube aparţine acestui canal şi astfel, fapta ilicită nu există”. Hotărârea instanţei Tribunalul Bucureşti a respins cererea Jamilei, obligând-o pe aceasta să îi plătească competitoarei sale cheltuieli de judecată de 5.000 de lei. Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu apel. „Utilizarea aceleiaşi denumiri de către ambele părţi au permis algoritmului platformei Youtube să facă aplicarea termenilor şi condiţiilor acceptate de toţi membri şi astfel, luând act de similitudinea dusă până la identitate între cele două videoclipuri a apreciat necesară suspendarea provizorie a videoclipului ulterior publicat în favoarea videoclipului anterior publicat de către pârâtă. În aceste condiţii, Tribunalul urmează a respinge capătul de cerere formulat de către reclamantă, deoarece drepturile de autor pe care aceasta le invocă nu au aplicare în situaţia de fapt prezentată în faţa Tribunalului şi pe cale de consecinţă, Tribunalul urmează a respinge şi obligarea pârâtei la repararea prejudiciului material şi moral prin eventuala ingerinţă şi respinge şi solicitarea de obligare a pârâtei la publicarea hotărârii pe pagină proprie de Facebook şi într-un ziar de larg circulaţie”, se arată în sentinţa Tribunalului Bucureşti. În privinţa daunelor morale, judecătorul a arătat că Laura Laurenţiu nu poate fi făcută responsabilă de faptul că „în secţiunea de comentarii a postărilor în contradictoriu dintre cele două părţi, urmăritorii celor două au ales să-şi dea cu părerea cu privire la disputa acestora, unii alegând şi termeni mai aspri pe care reclamanta îi reclamă drept cauze pentru atingerea onoare, demnităţii şi onoarei”.