Judecătorii de la Marea Cameră a CEDO au decis: România este obligată să recunoască familiile formate din persoane de același sex

Judecătorii de la Marea Camera a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au decis, luni, să declare inadmisibilă cererea de retrimitere a Guvernului de la București cu privire la hotărârea istorică din 23 mai din primă instanță, care obligă România să recunoască prin lege și să protejeze drepturile cuplurilor formate din persoane de același sex care vor să devină oficial o familie.

Un complet format din cinci judecători a examinat dacă admite sau respinge cererea de retrimitere pe care a transmis-o Guvernului României în august, după termenul de trei luni pe care l-a avut la dispoziție pentru a cântări dacă atacă tă sau nu hotărârea istorică din primă instanță.

Curtea a anunțat marți, printr-un comunicat de presă, că cererea României a fost respinsă.

SPORT Marius Şumudică, despre Dinamo – Rapid. „Le-am zis că dacă voi găsi vreun bagaj îl arunc afară din stadion. Şi pe el şi pe bagaj”

10:58

ALEGERI 2024 CONSULTĂRI la Cotroceni. Pe cine desemnează Klaus Iohannis PREMIER, în prima zi după expirarea mandatului

10:46

„Decizia României de a contesta încălcarea dreptului la viața de familie sesizată de CEDO în cazul nostru, caz colectiv reunind 21 de familii gay, a fost una rușinoasă și nefondată. A sosit timpul ca statul român să ofere protecție juridică tuturor familiilor, nu doar a celor căsătorite”, a declarat pentru Gândul Florin Buhuceanu, cel care a dat numele deciziei istorice de la CEDO.

Florin Buhuceanu, cel care a dat numele deciziei istorice de la CEDO, și partenerul lui de viață de peste opt ani, Victor Ciobotaru, și-au spus povestea la GÂNDUL EXCLUSIV și au explicat de ce au ales să se numere printre cele 21 de cupluri LGBT care s-au adresat Curții de la Strasbourg. După cinci ani, ei au câștigat, în primă cameră, în cauza „Buhuceanu și alții vs. România”, în care au cerut să aibă drepturi egale cu orice cetățean care vrea să își întemeieze o familie și care are protecția statului.

Pe ordinea de zi a completului au fost în total 17 cauze, dintre care două din partea României și Bulgariei, câte trei din Tările de Jos și din Turcia și câte una din Italia, Elveția, Georgia, Finlanda, Croația, San Marino și Belgia.

Traseul cauzei

Ministerul Afacerilor Externe a comunicat oficial, în 27 august, într-un răspuns la solicitarea Gândul, că statul român a atacat la camera superioară decizia istorică din 23 mai a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care obligă România să recunoască prin lege și să protejeze drepturile cuplurilor formate din persoane de același sex care vor să devină oficial o familie.

Termenul oficial până la care statul român, prin MAE, a trebuit să anunțe ce hotărâre ia s-a împlinit astfel miercuri, 23 august .

Ca urmare a solicitării Gândul privind cauza Buhuceanu și alții împotriva României (20081/19 ș.a.), în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO/Curtea) a pronunțat o hotărâre la data de 23 mai 2023, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în urma unei decizii adoptate de Guvernul României, a fost transmisă o cerere de retrimitere la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a grupului de cauze Buhuceanu  şi alţii împotriva României.

Potrivit legii, Ministerul Afacerilor Externe este instituţia care exercită, în numele Guvernului, prerogativele de agent guvernamental în faţa CEDO. Potrivit oficialilor MAE, cererea de retrimitere a fost formulată în temeiul articolului 43 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), care stabilește că oricare dintre părțile într-o cauză poate solicita retrimiterea, în cazuri excepționale, în termen de trei luni de la data hotărârii pronunțate de o Cameră a CtEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, pe 23 mai, să admită plângerea Asociației ACCEPT împotriva statului român, în numele a 21 de cupluri LGBT, prin care autoritățile române sunt acuzate de încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie în dosarul „Buhuceanu și alții vs. România”.

Astfel, CEDO a constatat că România încalcă articolul 8 din Convenția privind drepturile omului, care prevede dreptul la respectarea vieții private și de familie. Curtea a declarat, cu cinci voturi pentru și două împotrivă, că cererile cetățenilor români sunt admisibile.

„Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora”, prevede articolul 8 din Convenție.

Ce spune Convenția drepturilor omului

Conform jurisprudenței, dacă judecătorii constată luni că cererea României este inadmisibilă, decizia CEDO din luna mai devine definitivă, astfel că statul român este obligat să adopte o legislație prin care să recunoască și să le protejeze drepturile cuplurilor de același sex.

Articolul 43 din Convenţia europeană a drepturilor omului detaliază procedura de retrimitere în faţa Marii Camere

„1. Într-un termen de trei luni de la data hotărârii unei Camere, orice parte în cauză poate, în cazuri excepţionale, să solicite retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere.

2. Un colegiu de cinci judecători ai Marii Camere acceptă cererea atunci când cauza ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a Protocoalelor sale, sau o altă problemă gravă cu caracter general.
3. În cazul în care colegiul acceptă cererea, Marea Cameră se pronunţă asupra cauzei printr-o hotărâre.”

În cazul în care colegiul respinge cererea, hotărârea anteriară devine definitivă, așa cu prevede articolului 44 din Convenție:

„1. Hotărârea Marii Camere este definitivă.

2. Hotărârea unei Camere devine definitivă :
3. când părţile declară că ele nu vor solicita retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere; sau
4. la trei luni de la data hotărârii, dacă retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere nu a fost cerută ; sau
5. când Colegiul Marii Camere respinge cererea de retrimitere formulată potrivit articolului 43”.

Reacția Asociației Accept

Asociația Accept a salutat decizia de la Strasbourg, subliniind, marți după-amiază, printr-un comunicat de presă, că Guvernului și Parlamentul României au obligația de a adopta măsuri urgente care să asigure protecția și recunoașterea legală a tuturor familiilor, inclusiv a celor formate din persoane de același sex.

Comunicatul integral:

Obligația României de a proteja și recunoaște familiile formate din persoane de același sex este reconfirmată de Colegiul de judecători ai Marii Camere, care a respins contestația depusă de Guvernul României în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și alte 20 de familii împotriva României. Astfel, Hotărârea CEDO pronunțată în luna mai a acestui an rămâne definitivă, la fel ca obligația pozitivă a Guvernului și Parlamentul României de a adopta măsuri urgente care să asigure protecția și recunoașterea legală a tuturor familiilor. Nu mai există căi de atac prin care statul să se sustragă de la obligațiile pe care le are față de proprii cetățeni. Este momentul ca România să facă pasul firesc, pentru care majoritatea populației se declară pregătită.

Zeci de mii de români au așteptat încrezători concluzia Colegiului de judecători ai Marii Camere, format din reprezentanți ai țărilor membre, după ce Guvernul a hotărât să amâne implementarea Hotărârii CEDO care-l găsește vinovat pentru încălcarea Articolului 8 al Convenției Europene, privind viața de familie. Declarația de inadmisibilitate a contestației nu a întârziat să apară, valorile europene fiind clare și asumate de majoritatea covârșitoare a statelor membre. Cu toate acestea, realitatea arată că fiecare zi în care România a întârziat să ia măsuri a adus prejudicii reale cuplurilor formate din persoane de același sex.

Atitudinea statului român față de această problemă urgentă cu care se confruntă familiile LGBT este o dovadă de nepăsare care afectează România pe mai multe paliere. Dincolo de nerespectarea angajamentelor luate de România față de partenerii europeni în baza convențiilor și tratatelor la care este parte, cei care au de suferit din cauza lipsei unei legislații care să asigure protecție și recunoaștere familiilor formate din persoane de același sex rămân, în continuare cetățenii. Tratamentul la care statul îi supune este unul nedemn și profund condamnabil.

Deși formează familii bazate pe iubire și respect reciproc și își îndeplinesc toate obligațiile și îndatoririle în fața statului, persoanele LGBT sunt condamnate la invizibilitate și nesiguranță în lipsa unor legi adaptate realităților sociale. Nu se pot vizita la spital, nu pot moșteni bunurile obținute împreună de-a lungul vieții,  nu pot beneficia de asigurarea de sănătate a partenerului în cazul în care celălalt partener nu are o sursă de venit.

Mai mult decât atât, o componentă importantă a exodului cu care se confruntă România în acest moment reprezintă un rezultat al atitudinii statului față de drepturile omului. Mulți români au decis să părăsească țara în ultimii 30 de ani pentru a-și putea întemeia o familie, lăsându-și în urmă părinții.

„Încercarea statului român de amâna încă o dată recunoașterea și protecția familiilor noastre a eșuat. Nu mai există absolut nici un motiv care ar putea fi invocat pentru a justifica continuarea discriminării prin lege într-un stat democratic. Familiile noastre sunt parte a acestei societăți și trebuie să fie tratate egal acum și protejate juridic fără întârziere!”, au transmis Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru, una dintre cele 21 de familii care au dat România în judecată la CEDO, conform comunicatului citat.

„Asociația ACCEPT va continua demersurile pentru a obține protejarea și recunoașterea legală a familiilor LGBT în România. Guvernul și Parlamentul României nu au nicio scuză pentru lipsa de acțiune. În continuare, invităm familiile LGBT din România să se alăture mișcării de revendicare a dreptului de a-și întemeia familii recunoscute legal în țara lor. Fie că au nevoie de reprezentare legală, fie că vor să se alăture campaniilor publice naționale, persoanele LGBT se pot implica în urgentarea obținerii unor proceduri de protecție și recunoaștere legală a tuturor familiilor. Vă rugăm să ne scrieți la [email protected] dacă sunteți o familie LGBT ce dorește să se implice în campaniile ACCEPT”, Florina Presadă, directoare executivă a Asociației ACCEPT.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele