Justiţia europeană a decis că birourile administraţiei publice din UE pot INTERZICE angajaţilor purtarea simbolurilor religioase

Birourile guvernamentale din UE pot interzice angajaţilor să poarte simboluri religioase, cum ar fi vălul islamic, în interesul neutralităţii, a decis instanţa supremă a UE. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a subliniat că astfel de restricţii trebuie să fie aplicate în mod egal tuturor angajaţilor şi să se încadreze în contextul juridic al fiecărui stat membru.

Decizia, publicată marţi de CJUE, precizează că astfel de interdicţii sunt permise pentru a impune un „mediu administrativ complet neutru”.

Cu toate acestea, instanţa a precizat că interdicţiile privind îmbrăcămintea sau simbolurile legate de convingeri filozofice sau religioase trebuie aplicate în mod egal. „O astfel de regulă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general şi nediscriminatoriu întregului personal al administraţiei respective şi este limitată la ceea ce este strict necesar”, arată CJUE.

„Pentru a institui un mediu administrativ total neutru, o administraţie publică poate interzice purtarea vizibilă, la locul de muncă, a oricărui semn care arată convingeri filozofice sau religioase. O asemenea normă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general şi nediferenţiat întregului personal al acestei administraţii şi se limitează la strictul necesar”, se arată în decizia CJUE.

Instanţa a fost chemată să se pronunţe după ce unei angajate musulmane din municipalitatea Ans, din estul Belgiei, i s-a spus că nu poate purta un văl la serviciu. Documentele instanţei menţionează că locul de muncă al acesteia implica puţine contacte cu publicul.

La scurt timp după aceea, municipalitatea şi-a modificat condiţiile de angajare pentru cerând ca toţi angajaţii să respecte o neutralitate strictă. Angajata a depus o plângere la o instanţă locală, descriind interdicţia ca fiind discriminatorie şi exprimându-şi îngrijorarea că i-a fost încălcat dreptul la libertatea de religie.

Instanţa a observat că, deşi semnele evidente de convingere religioasă erau interzise, mai multe fotografii prezentate de reclamantă arătau clar că „semnele discrete de convingere erau tolerate”. Aceste simboluri includeau, de pildă, purtarea de cercei cu o cruce sau organizarea de petreceri de Crăciun, a declarat avocatul reclamantei pentru The Guardian.

Femeia s-a adresat UE, cerând Curţii de Justiţie să evalueze dacă regula neutralităţii nu este cumva discriminatorie.

Prin urmare, într-o decizie valabilă pentru birourile din sectorul public din întreaga Uniunea Europeană, instanţa cu sediul în Luxemburg a declarat că o politică de neutralitate strictă „poate fi considerată ca fiind justificată în mod obiectiv de un scop legitim”.

Cu toate acestea, Curtea a menţionat că, de asemenea, este valabil şi reversul: administraţiile publice pot permite angajaţilor să poarte semne vizibile ale credinţei lor, fie că este vorba despre religie sau filozofie, într-un mod general şi nediscriminatoriu.