Klaus Iohannis a fost decorat cu Premiul Civic German la Castelul Benrath, din Düsseldorf

Președintele României, Klaus Iohannis a fost decorat sâmbătă în cadrul ceremoniei de decernare a Premiul Civic German, la Castelul Benrath, din Düsseldorf, Republica Federală Germania.

Klaus Iohannis a susținut o alocuțiune în cadrul ceremoniei de decernare a Premiul Civic German în care a vorbit despre angajamentele României față de Uniunea Europeană și NATO:

”Este o deosebită onoare pentru mine să primesc astăzi Premiul Civic German și să mă alătur personalităților vieţii publice care – aşa cum s-a spus – au avut o contribuție deosebită la promovarea democrației și a binelui comun.

ACTUALITATE Preparatul de pe masa de Crăciun care stimulează creierul, potrivit medicului Vlad Ciurea. Iată care fel de mâncare te face mai inteligent

15:24

ACTUALITATE Tragedie în a doua zi de Crăciun. Un autoturism a luat FOC după ce s-a izbit de o cisternă, în Suceava. Toți pasagerii au murit

15:20

Vă mulţumesc tuturor pentru acestă dovadă de apreciere!

În același timp, țin să subliniez că privesc acest Premiu nu doar ca pe o onoare personală. Această distincție reprezintă, în primul rând, o recunoaștere a modului în care democrația și angajamentul civic se manifestă astăzi în România, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO.

Acest premiu are, astfel, o semnificație aparte pentru mine, dar mai ales pentru cetățenii României.

Românii sunt pro-europeni convinși, profund atașați valorilor europene democratice, pentru care, în trecut, au făcut sacrificii enorme.

Democrația este o valoare europeană fundamentală; la fel ca statul de drept și drepturile omului, formează, împreună, temelia Uniunii Europene și a modului nostru de viață.

Aceste valori sunt interdependente. Drepturile omului pot fi respectate numai într-o societate în care instanțe independente garantează protecția lor și în care poate exista o dezbatere democratică deschisă și informată, cu o presă independentă și cu o societate civilă activă.

Protecția drepturilor omului nu este nici astăzi peste tot de la sine înțeleasă. În ultimii ani au apărut provocări noi, de exemplu în domeniile migrației și al securității sau în contextul crizei provocate de pandemie” a declarat președintele.

Președintele a amintit în discursul său și pericolul generat de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei:

”Importanța acestor valori, ca și importanța unității și a solidarității europene au fost relevate cu atât mai mult de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și de consecințele sale multidimensionale.

A devenit astfel, mai evident ca niciodată, cât de necesară este întărirea angajamentului comun față de proiectul european și față de spațiul comun de democrație, securitate și prosperitate.

Uniunea Europeană a demonstrat că are capacitatea de a crea mecanisme și instituții capabile să garanteze securitatea statului de drept și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi.

Democrația, libertatea și drepturile omului, care reprezintă esența Uniunii Europene, trebuie să continue să ne ghideze acțiunile în aceste vremuri dificile.

Împărtășim cu toții aceste valori, iar provocările cu care se confruntă Europa în această perioadă ne reamintesc că trebuie să luptăm pentru ele în fiecare moment.

Nici în România democrația și libertatea nu au venit de la sine, ci au fost câștigate cu un preț greu. Mă gândesc aici, în primul rând, la Revoluția din decembrie 1989.

A fost un proces complex de reconstrucție politică, socială și instituțională, dar tranziția a condus la reconectarea autentică a societății, în ansamblul său, la fundamentele sale și la valorile europene.

Aderarea la NATO, în 2004, și la Uniunea Europeană, în 2007, au reprezentat, astfel, confirmarea revenirii de drept, demne și responsabile, a României în comunitatea europeană și euroatlantică.

Societatea românească este în prezent concentrată asupra perspectivelor de dezvoltare continuă a țării, în condiții de libertate, democrație și – aşa cum sperăm cu toţii – prosperitate.

România a dovedit de-a lungul acestor ani de când a devenit membru NATO și al Uniunii Europene nu numai atașamentul față de valorile europene, ci și capacitatea și voința de a contribui la promovarea și apărarea acestora. România este profund angajată să respecte drepturile și demnitatea umană și să acționeze pentru pace și libertate.

Provocările de astăzi ne confirmă că avem nevoie de o Uniune mai puternică și mai rezilientă

Cele zece angajamente evidențiate în Declarația de la Sibiu/Hermannstadt, adoptată la 9 mai 2019, sub mandatul României la Președinția rotativă a Consiliului UE, rămân fundamentale, Uniunea Europeană având acum nevoie mai mult ca oricând de unitate, solidaritate, coeziune și de o abordare pragmatică, orientată spre acțiune și obținerea de rezultate concrete.

Solidaritatea și viziunea noastră comună trebuie, însă, construite în mod programatic. Nu putem să facem față unor provocări majore, precum schimbările climatice sau migrația, decât împreună, printr-o cooperare strânsă la nivel european.

La fel și în ceea ce privește capacitatea și hotărârea noastră comună de a răspunde adecvat imperativului de a susţine şi sprijini Ucraina în războiul său împotriva agresiunii Rusiei.

Acest sprijin trebuie direcționat și către state afectate indirect de războiul dus de Rusia, fie că sunt în imediata vecinătate, precum Republica Moldova – țară care a primit, per capita, cel mai mare număr de refugiați ucraineni – fie că se află în alte regiuni ale lumii și au nevoie ca problemele lor de acces la hrană sau de securitate să nu iasă de sub atenția solidarității globale.

De asemenea, chiar și după ce acest război absurd se va fi terminat, solidaritatea și înțelegerea valorilor care ne unesc în Europa vor fi în continuare necesare pentru procesul complex de reconstrucție și refacere, nu doar a Ucrainei, ci și a întregii regiuni.

România s-a arătat solidară prin sprijinul prompt și multidimensional acordat Ucrainei, prin asistența acordată refugiaților ucraineni – peste 4,3 milioane de refugiați au tranzitat România, dintre care mai mult de 100.000 de persoane au rămas în țara noastră, prin asigurarea tranzitului a peste 15,5 milioane de tone de cereale și de alte produse agricole ucrainene – în paranteză fie spus: mai bine de jumătate din tot ce se exportă din Ucraina –, prin deschiderea unui hub umanitar la Suceava și multe alte măsuri sectoriale care au fost luate de autorități, asociații civice sau simpli cetățeni. Am demonstrat atât solidaritate, cât și capacitatea de a proteja frontiera externă a Uniunii Europene.

Totodată, România a arătat, o dată în plus, că îndeplinește pe deplin criteriile pentru integrarea în spațiul Schengen, gestionând cu responsabilitate și eficiență granițele externe.

O decizie în favoarea aderării României la Schengen în acest an va reprezenta un semnal foarte important pentru cetățenii noștri, de apartenență și încredere în proiectul comun european” a declarat Klaus Iohannis.

În cadrul ceremoniei președintele României a rostit discursul în limba germană.