Kremlinul și operațiunea „Yemen”. Agenți GRU oferă asistență militară rebelilor Houthi, după o „rețetă” implementată de Iran
Devine din ce în ce mai dificil pentru Kremlin și pentru „Țarul” Vladimir Putin să mențină așa-zisa echidistanță în conflictul din Yemen, iar interacțiunea din ce în ce mai mare a Moscovei cu rebelii Houthi – inclusiv la nivel militar – se face simțită și este îngrijorătoare. Însă o astfel de desfășurare a scenariului nu este o noutate și a mai fost văzută, de altfel, în Siria, Libia și Sudan.
Parteneriatul dintre Rusia și Iran, care devine din ce în ce mai puternic ca urmare a cooperării militare în războiul Moscovei împotriva Ucrainei, reverberează în diferite părți ale lumii.
În Yemenul distrus de război, acest parteneriat cu Teheranul duce, inevitabil, la apropierea Moscovei de rebelii Houthi pro-iranieni.
- Multă vreme, Rusia a încercat să mențină o distanță egală față de toate părțile din conflictul din Yemen.
- Dar, acum, consilieri militari ruși lucrează în capitala Sanaa controlată de Houthi, iar Moscova nu a exclus posibilitatea de a furniza arme rebelilor.
- Drept urmare, dacă va exista o nouă escaladare în Yemen – și asta este foarte probabil, având în vedere atacurile Houthi asupra navelor din Marea Roșie – Moscova ar putea fi una dintre părțile implicate în conflict.
„De la prăbușirea Uniunii Sovietice – în anul 1991 – și unificarea Yemenului, în anul precedent, Rusia nu a avut niciun interes serios în Yemen, cifra de afaceri comercială atingând în cel mai bun caz doar 250 de milioane de dolari.
În consecință, după începutul războiului civil din Yemen, în anul 2011, Kremlinul a adoptat o poziție echidistantă, cel puțin în teorie, și nu a intervenit în mod activ, spre deosebire de crizele din Libia și Siria”, notează Ruslan Suleymanov – Institutul pentru Dezvoltare și Diplomație (IDD), Universitatea ADA din Baku, Azerbaidjan – pentru Carnegie Endowment for International Peace.
Instructori militari ruși, în cooperare strânsă cu instructori militari iranieni
Politica Rusiei a rămas neschimbată după ce Arabia Saudită și aliații săi au lansat o operațiune militară împotriva rebelilor Houthi, în martie 2015. Moscova, precizează Ruslan Suleymanov, s-a limitat la a cere tuturor părților „să înceteze imediat orice formă de război”.
„În același timp, pe tot parcursul luptelor, Rusia a menținut dialogul cu toți principalii participanți la conflictul din Yemen și continuă să facă acest lucru. Diplomații ruși se întâlnesc, regulat, cu reprezentanți ai Consiliului de Conducere Prezidențial (PLC), recunoscut la nivel internațional, ai Consiliului de Tranziție Sud (STC) separatist și ai fostului partid de guvernământ, Congresul General al Poporului (GPC), care a intrat acum într-o coaliție cu Houthi.
Dar, recent, a apărut o părtinire clară în favoarea acestuia din urmă.
Desigur, Rusia nu este singura forță externă interesată de ceea ce se întâmplă în Yemen.
- Arabia Saudită învecinată a sprijinit întotdeauna PLC.
- Emiratele Arabe Unite ajută STC, care îi permite să exploreze câmpurile petroliere din sudul Yemenului.
- Houthi, la rândul lor, au primit de mulți ani arme, bani și sprijin de la Iran.
În ultimii doi ani și jumătate, viceministrul rus de externe Mihail Bogdanov s-a întâlnit cu reprezentanții Houthi de cel puțin patru ori, mai mult decât cu orice alt participant la conflictul din Yemen. Acum, cantitatea se traduce treptat în calitate.
Consilieri ai agenției de informații militare străine a Rusiei, GRU, lucrează acum în Sanaa, sub pretextul că sunt lucrători care oferă ajutor umanitar. Acest lucru a fost raportat atât de mass-media care citează serviciile de informații ale SUA dar și de propriile mele surse apropiate de Houthi.
Potrivit acestora, instructorii militari iranieni și alți specialiști operează în Yemen de mulți ani în cadrul unei scheme similare (n.red. – cu a rușilor de la GRU)”, avertizează Ruslan Suleymanov.
„Aceste arme au aceleași specificații tehnice și marcaje ca cele produse în Rusia”
În plus, în vara lui 2024, mai multe instituții de presă din SUA au transmis că Moscova se pregătea să îi aprovizioneze pe rebelii Houthi cu arme, dar a fost forțată să abandoneze ideea sub presiunea Statelor Unite și a Arabiei Saudite.
Cu toate acestea, experții ONU au raportat, în mod repetat, încercări de introducere ilegală de rachete ghidate antitanc 9M133 Kornet, puști de asalt AKS-20U și alte arme în Yemen.
„Aceste arme au aceleași specificații tehnice și marcaje ca cele produse în Rusia. Iranul pare să fi fost, de asemenea, implicat în această schemă.
Într-adevăr, cooperarea cu Iranul a împins Kremlinul să se implice mai activ în conflictul din Yemen de partea rebelilor Houthi. Devenind dependentă de aprovizionarea cu arme iraniene pentru războiul său împotriva Ucrainei, Moscova este atrasă din ce în ce mai mult pe orbita Teheranului și, în consecință, începe să sprijine activ sateliții Iranului din regiune.
- Poziția Moscovei față de conflictul Israel – Hamas este orientativă.
- Autoritățile ruse nu au condamnat niciodată, în mod public, agresiunea militanților Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie, anul trecut, în ciuda prezenței cetățenilor ruși printre ostaticii luați de islamiștii Hamas.
- Dar, după ce a adoptat efectiv o poziție anti-Israel, Kremlinul încearcă și să se prezinte drept liderul Sudului Global.
Ceea ce primește Moscova în schimb este binecuvântarea politicilor sale de la forțele pro-iraniene din Orientul Mijlociu.
La 21 februarie 2022 — cu trei zile înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia — rebelii Houthi și-au exprimat sprijinul pentru recunoașterea Donețkului și Luganskului (care sunt recunoscute la nivel internațional ca teritoriu ucrainean) ca republici independente.
Liderii Hamas și-au exprimat speranța că «operațiunea militară specială» a Rusiei va duce la formarea unei lumi multipolare. Mai mult, și gruparea Hezbollah din Liban furnizează Rusiei oameni pentru a lupta în Ucraina, în schimbul armelor rusești”, continuă Ruslan Suleymanov.
„În conflictul din Yemen, va fi din ce în ce mai greu pentru Kremlin să mențină echidistanța”
În ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian, Kremlinul este reticent în a rupe complet legăturile cu Israelul. În acest sens, reacția Rusiei la atacurile Iranului din aprilie asupra teritoriului israelian a fost grăitoare, amintește Ruslan Suleymanov.
„Moscova nu a fost de partea Teheranului, care spunea că răzbună atacurile asupra instalațiilor sale din regiune, ci s-a limitat la a-și exprima îngrijorarea extremă față de încă o escaladare periculoasă.
În conflictul din Yemen, însă, va fi din ce în ce mai greu pentru Kremlin să mențină echidistanța. Interacțiunea sa crescândă cu rebelii Houthi, în special la nivel militar, se va face simțită. Am mai văzut asta:
- În Siria, în 2015, când Moscova a lansat o operațiune militară pentru salvarea regimului lui Bashar al-Assad;
- În Libia, unde Rusia îl sprijină pe feldmareșalul Khalifa Haftar, care controlează estul țării;
- În Sudan, unde mercenarii Wagner sunt activi pe două fronturi simultan, susținând atât Consiliul de Suveranitate de Tranziție, cât și forțele de sprijin rapid rebele.
Deocamdată, în Yemen are loc o încetare a focului între Houthi și coaliția strânsă de Arabia Saudită. Dar riscul izbucnirii din nou a ostilităților este mare, mai ales având în vedere activitatea rebelilor Houthi în Marea Roșie.
Începând din noiembrie 2023, aceștia au atacat peste șaptezeci de nave comerciale despre care se spune că erau conectate într-un fel cu Israelul și aliații săi.
- Atacurile au perturbat o rută care transportase aproximativ 12% din comerțul internațional și au mărit de aproape patru ori costul transportului de mărfuri din Asia către Europa.
- Statele Unite și Marea Britanie (și, mai recent, Israel) lovesc periodic pozițiile Houthi. Acest lucru duce, din păcate, la victime civile și crește riscul unor noi confruntări.
Unul dintre scenariile cele mai probabile pentru dezvoltarea ulterioară a scenariului tensionat este o nouă campanie a rebelilor Houthi în sud, pentru a ocupa restul teritoriului țării. Numai că, pentru a pune în aplicare un astfel de plan, Houthi vor avea nevoie de sprijinul tuturor partenerilor lor străini, inclusiv al Rusiei”, încheie Ruslan Suleymanov.
Citește și: