Primăria Capitalei nu a reușit nici în 2024 să realizeze mari proiecte administrative, fie că vorbim de infrastructură, poluare sau trafic. Bucureștiul rămâne tot un oraș „gri”, extrem de pestriț și cu o infrastructură critică la pământ. Singurele plusuri pot fi notate la capitolul termoficare, unde s-au schimbat conducte, dar și în ceea ce privește transportul public, unde s-au cumpărat sute de noi vehicule, respectiv autobuze electrice și troleibuze.
De departe, cea mai mare problemă a Capitalei este infrastructura rutieră: Bucureștiul are foarte multe pasaje care sunt într-o stare de degradare destul de avansată, cum sunt: Pasajul Lujerului, Pasajul Obor, Podul Fundeni, Podul Băneasa, Podul Ciurel (podul vechi), și toate celelalte poduri peste Dâmbovița. Toate aceste structuri au nevoie de consolidare, însă municipalitatea nu a demarat în 2024 nici măcar proceduri administrative preliminare, precum licitații pentru reabilitarea acestor pasaje.
O altă problemă uriașă este cea a Planșeului Unirii, care are o structură foarte degradată, potrivit expertizelor realizate atât de Primăria Capitalei, cât și de Primăria Sectorului 4, cu ajutorul specialiștilor.
Planșeul are un stadiu de degradare IV spre V (cinci fiind gradul maxim de gravitate). Deși există banii alocați pentru consolidare, iar Primăria Sectorului 4 a atribuit un contract pentru lucrări, Primăria Capitalei a refuzat să elibereze autorizația pentru intervenție în Piața Unirii.
Bucureștiul are sute de clădiri cu risc seismic gradul I, însă în 2024 nu s-a realizat nimic în acest domeniu, în afară de câteva prezentări „pompoase” care anunțau un recensământ al acestor imobile ce stau să cadă.
Practic, în 2025 vom fi tot la stadiul de „identificare” a clădirilor ce stau să se prăbușească.
În lipsa unor măsuri care să ducă la fluidizarea traficului, și cu un număr foarte mare de autoturisme, Bucureștiul este sufocat de poluare.
În octombrie 2024, Primăria Capitalei a fost amendată de Garda de Mediu cu 100.000 de lei pentru nerealizarea măsurilor de reducere a concentrațiilor de poluanți atmosferici stabilite în timpul controlului anterior.
Garda de Mediu a făcut la începutul lunii octombrie un nou control la Primăria Capitalei, pentru verificarea măsurilor impuse cu ocazia controalelor anterioare, realizate în lunile decembrie – februarie – mai, și pentru a verifica stadiul elaborării și implementării Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA), până la data de 25 octombrie 2024, termen limită asumat de România față de Comisia Europeană.
Dacă vorbim de marile parcuri din București, precum „Cișmigiu” sau „Herăstrău”, pe vremuri adevărate perle ale orașului, azi sunt „prăfuite” și neîngrijite.
O mare problemă a orașului este reprezentată și de lipsa toaletării copacilor uscați, care sunt un adevărat pericol pentru viața oamenilor. Nu există furtună în București fără zeci de copaci prăbușiți. Nici la capitolul plantare de noi arbori, Primăria nu a excelat.
Primăria Capitalei a recepționat în 2024 sute de autobuze electrice și troleibuze, acesta fiind unul dintre marile plusuri ale actualei administrații în acest an.
Din păcate însă, Bucureștiul are prea puține benzi unice dedicate transportului public, astfel că noile vehicule stau blocate în trafic pe marile bulevarde. Cel mai nefericit exemplu este „Iuliu Maniu”, care în fiecare vineri este blocat pe kilometri întregi, de la un capăt la altul.
Domeniul unde actuala administrație a făcut cei mai mari pași este cel al modernizării sistemului de termoficare. Vorbim de un sistem – mamut, un colos cu țevi vechi de aproape 70 de ani.
„Am modernizat, anul acesta, 73 km conducte magistrale de termoficare. Am depășit, astfel, obiectivul stabilit la începutul lui 2024, de 70 km conducte schimbate, față de cei 50 km modernizați anul trecut. Fondurile necesare au fost asigurate atât prin finanțare europeană nerambursabilă, cât și prin bugetul local și cofinanțare în proporție de 85% obținută de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației”, spunea Nicușor Dan zilele trecute.
CITEȘTE ȘI: