Atunci când Evgheni Prigojin, șeful grupării paramilitare Wagner, și-a trimis trupele să atace Moscova, într-o rebeliune de scurtă durată, președintele Vladimir Putin părea, surprinzător, vulnerabil.
Vladimir Putin nu a mai părut liderul autoritar și hotărât care nu poate fi luat prin surprindere, iar Kremlinul a adoptat – în faza inițială a revoltei lui Prigojin – un stand-by care a dat de gândit.
Imediat după rebeliune, gruparea Wagner nu a fost destructurată, așa cum ar fi fost de așteptat în urma acestei tentative de lovitură de stat armată, Evgheni Prigojin nu a fost arestat, iar adevărații câștigători ai scenariului tensionat au fost serviciile secrete ale Federației Ruse. (mai multe detalii AICI)
”«Verticala puterii» lui Putin a dispărut. În loc de o mână puternică, există zeci de mini-Prigojini și, deși pot fi mai previzibili decât liderul Wagner, ei nu sunt mai puțin periculoși. Toți știu foarte bine că o Rusie post-Putin este deja în construcție – chiar dacă Putin rămâne la conducere – și că vine timpul în care vor fi scoase armele și va începe bătălia pentru putere la Kremlin”, scria Tatiana Stanovaya la momentul respectiv, într-o analiză tăioasă publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
Acum, la un an după revolta lui Prigojin, decedat ulterior într-un accident de avion controversat, jurnalistul AFP Davis Caleb, citat de The Moscow Times, consideră că liderul de la Kremlin pare mai în siguranță ca niciodată și a securizat puterea absolută pe care o deține.
„Prigojin a fost ucis într-un accident de avion la două luni după revoltă, una în care luptătorii Wagner au pus mâna pe cartierul general al armatei Rusiei, în orașul sudic Rostov-pe-Don, au doborât avioane militare și au mărșăluit până la jumătatea drumului spre capitală înainte ca Belarusul să intermedieze un acord pentru a pune capăt rebeliunii de 24 de ore.
Și după aceea, un Putin învinețit a implementat o nouă regulă, anume aceea că nimănui nu i se va mai permite, vreodată, același nivel de autonomie.
Până la ascensiunea lui Prigojin, nu am avut niciun caz în care comandantul unei unități militare puternice a putut să aibă resurse financiare, politice și mass-media în același timp”, spunea Nikolai Petrov, membru al grupului de reflecție pentru afaceri internaționale Chatham House, descriind poziția unică pe care o dobândise șeful Wagner înainte de rebeliunea sa.
Putin i-a permis lui Prigojin să aibă toate aceste pârghii, nu numai din cauza relației lor personale strânse, ci și pentru că ofensiva terestră a Rusiei în Ucraina își pierdea din avânt și avea nevoie de forța Wagner.
A fost o eroare costisitoare și una care l-a făcut pe Putin, de atunci, să acorde prioritate controlului și loialității atunci când alocă resursele”, a mai spus Petrov.
”Nu numai că Putin a plecat de la premisa că nimeni nu îi este loial, dar bărbatul de 71 de ani a căutat și controlul direct și constant asupra celor mai importanți jucători”, continuă jurnalistul Davis Caleb.
În ultimele săptămâni, președintele Putin a ordonat schimbări radicale în sistemul militar al Federației Ruse. În mod ironic, exact aceasta a fost una dintre cererile lui Prigojin înainte de revoltă, amintește Davis Caleb.
Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a fost demis și mai multe personalități militare de rang înalt au fost arestate pentru acuzații de corupție. Putin l-a instalat pe economistul tehnocrat Andrei Belousov ca noul său șef al Apărării, evitând orice lider influent care ar putea promova interesele armatei la vârf.
„Remanierea a marcat o întorsătură față de acum un an, când Putin și-a susținut șefii Apărării în fața acuzațiilor lui Prigojin de corupție, lipsa de aptitudine strategică și greșeli majore în invazia Ucrainei”, notează Caleb Davis.
Diferența cheie a fost că Putin a ordonat cutremur la vârf din necesitate, nu din presiune politică.
«Faptul că este capabil să facă acești pași și să provoace interesele și mijloacele de trai ale personalităților militare de rang înalt este un semn al puterii sale, mai degrabă decât a slăbiciunii sale»”, consideră Nigel Gould-Davies, cercetător principal pentru Rusia și Eurasia la Institutul Internațional pentru Studii Strategice.
Putin și-a demonstrat puterea, de asemenea, cu o victorie zdrobitoare de 87% la alegerile prezidențiale din martie, lipsite de orice opoziție reală și criticate de observatorii internaționali. Votul a arătat că Putin ar putea „concepe orice vrea și poate să forțeze populația să accepte acest lucru”, a spus Gould-Davies.
„Este o expresie a dominației și puterii sale, mai degrabă decât rezultatul publicat oficial, care reflectă în vreun fel un sprijin real. Uriașa majoritate pretinsă a lui Putin a fost, de asemenea, deliberată”, a spus Petrov.
Rezultatul a fost simbolic: marja exagerată de victorie nu a fost pentru că lui Putin „îi place să obțină cât mai multe voturi”, ci mai degrabă trebuia să demonstreze că popularitatea sa era „mult mai mare decât înainte de război”, a declarat Petrov, pentru AFP.
Jurnalistul Caleb Davis mai scrie că singurul rival politic real al lui Putin, Alexei Navalny, a murit într-o închisoare din Arctica, în luna februarie a acestui an, în timp ce ispășea o pedeapsă de 19 ani, cimentându-i și mai mult puterea „Țarului”.
Caleb Davis îl citează pe Gould-Davies, care a punctat: „Luat împreună cu alte măsuri represive și pedepse cu închisoarea exemplare care au fost impuse altor persoane, el (n.red. – Putin) a intimidat și speriat acum o mare parte a populației”.
„Acest lucru nu înseamnă că sprijinul pentru Kremlin este profund, a avertizat el (n.red. – Gould-Davies). În timpul revoltei din 23-24 iunie 2023, fostul președinte Dmitri Medvedev a avertizat asupra căderii arsenalului nuclear al Rusiei în mâinile «bandiților», iar alți oficiali regionali au emis declarații mai ponderate, îndemnând la calm.
Dar nu a existat o sfidare larg răspândită sau o revărsare publică de sprijin pentru Putin. Imaginile din orașul Rostov-pe-Don, sudic, îi arătau pe locuitori zâmbind, aplaudând și făcând selfie-uri cu Prigojin și cu luptătorii Wagner în mijlocul rebeliunii.
Atât răspunsul popular, cât și cel al elitei la revoltă au arătat că există puțin entuziasm autentic pentru Putin sau război, a spus Gould-Davies, citat de jurnalistul AFP.
„Majoritatea oamenilor vor doar să-și țină capul în jos și ca războiul și regimul să nu se atingă de ei”, a precizat acesta, citat de jurnalistul AFP Caleb Davis.
Foto – Profimedia Images
CITEȘTE ȘI: