În timp ce războiul ruso-ucrainean a ajuns în cea de-a 213 zi, Vladimir Putin își continuă strategiile și își pune în practică planurile care să-i servească scopurilor pe care le țintește. Astfel, președintele rus a promulgat sâmbătă amendamentele legislative ce prevăd pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru militarii care dezertează sau refuză să lupte în perioade de mobilizare, potrivit agenţiilor AFP şi EFE.
Ce se schimbă concret? -Astfel, articolul 333 din Codul Penal rus a fost completat cu un paragraf ce prevede că „lipsa de la locul serviciului militar fără permisiune, dezertarea cu arme, precum şi dezertarea unui grup în timpul mobilizării sau legii marţiale, în timp de război sau în condiţii de conflict armat va fi sancţionată cu pedeapsă privativă de libertate între 5 şi 15 ani“, potrivit informațiilor adevarul.ro.
Mai mult, potrivit amendamentului, militarii ruşi care se predau voluntar inamicului riscă între 3 şi 10 ani de închisoare, pedepse similare fiind prevăzute pentru refuzul de a îndeplini ordinele primite de comandanţi sau pentru refuzul de a participa la lupte. Pe de altă parte, amendamentele legislative prevăd că jafurile comise în timp de război sau de conflict armat sunt pasibile de pedepse până la 15 ani de închisoare.
Kremlinul susține că Putin a promulgat, de asemenea, legea care facilitează dobândirea cetăţeniei ruse pentru străinii care se înrolează pentru cel puţin un an în armata rusă, lege adoptată în contextul în care Rusia caută prin toate mijloacele să recruteze soldaţi care să lupte în Ucraina, ţară care la rândul ei şi-a creat încă de la începutul invaziei ruse, în februarie, o „legiune internaţională“ pentru combatanţii străini.
Între timp, după ce Putin a anunţat miercuri mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, cinci deputaţi din partidul său Rusia Unită au cerut să redevină militari activi în armată.
„Am servit în armata sovietică în Polonia. Am fost comandantul echipajului unui tun autopropulsat. Am ieşit din armată cu gradul de maistru militar, acum sunt maior în rezervă. Şi trebuie să-mi fac datoria“, a declarat unul dintre aceşti deputaţi, Oleg Kolesnikov, potrivit CNN.
Pe de altă parte, sâmbătă la prânz au reînceput în mai multe oraşe ruseşti protestele convocate de mişcarea de opoziţie a tinerilor „Vesna“’ împotriva mobilizării şi războiului din Ucraina, relatează agenţia EFE.
Potrivit OVD-Info, un ONG care susţine că ţine o evidenţă a arestărilor la aceste proteste, până „la ora 12:30 GMT peste 120 de persoane fuseseră arestate deja în 11 oraşe“, printre care Novosibirsk, Tomsk, Habarovsk sau Ivanovo. Noi proteste sunt aşteptate să înceapă de asemenea la Moscova şi Sankt Petersburg.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat vineri lumea întreagă să condamne pseudo-referendumurile organizate de Moscova, în curs de desfăşurare în patru teritorii pe care trupele ruse le-au cucerit în Ucraina de la începutul invaziei.
La rândul lui, președintele Americii, Joe Bine, a avertizat că Statele Unite „vor lucra cu aliaţii şi partenerii pentru a impune Rusiei măsuri economice suplimentare rapide şi severe” dacă Moscova va anexa teritorii din Ucraina.
În regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, ocupate de forţele ruse, a început vineri votarea la referendumurile pentru unirea cu Rusia. Votarea urmează să se încheie marţi. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că decizia ulterioară privind anexarea acestor regiuni va fi una rapidă. Regiunile vizate reprezintă aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei.
În discursul său zilnic adresat naţiunii, preşedintele Zelenski s-a declarat încrezător că „lumea va reacţiona cu cea mai mare rigoare la pseudo-referendumuri” şi că acestea „vor fi condamnate fără echivoc”.
În regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, ocupate de forţele ruse, a început vineri votarea la referendumurile pentru unirea cu Rusia. Votarea urmează să se încheie marţi. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că decizia ulterioară privind anexarea acestor regiuni va fi una rapidă, transmite Agerpres. Regiunile vizate reprezintă aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei.