Liberalii au decis, vineri, în ședința Biroului Executiv Național să nu se prezinte cu o propunere de premier la consultările de luni, de la Palatul Cotroceni, deoarece nu se conturează o majoritate parlamentară. PNL a luat această decizie după în urmă cu o zi anunța că nominalizarea partidului pentru funcția de prim-ministru, la consultările de la Palatul Cotroceni, va fi Florin Cîțu.
„Având în vedere că în acest moment nu avem o majoritate în Parlamentul României, la aceste consultări, PNL nu va face o nominalizare de premier. Biroul Executiv Național al PNL consideră că, pentru deblocarea crizei politice, este cea mai bună decizie ca PNL să nu avanseze la consultările de luni o propunere de premier. Decizia PNL ca premierul nominalizat să fie președintele partidului, Florin Cîțu, nu se modifică.”, a anunțat, vineri, PNL.
Noua decizie vine după ce, joi, Partidul Național Liberal anunța că a decis, tot în ședința Biroului Executiv Național, că nominalizarea PNL, pentru funcția de prim-ministru, la consultările de luni, de la Palatul Cotroceni, să fie Florin Cîțu, prim-ministrul interimar, președintele PNL.
”Astfel, în conformitate cu articolul 89 litera o, BEX al PNL a decis în unanimitate, ca propunerea pentru Biroul Politic Național al PNL, pentru funcția de prim-ministru al României, pe care PNL o va face în cadrul consultărilor cu Președintele României, Klaus Iohannis, să fie președintele PNL, Florin Cîțu”, arăta PNL, după ședința BEX de joi seară.
În anunțul de vineri, PNL precizează că ”decizia PNL ca premierul nominalizat să fie președintele partidului, Florin Cîțu, nu se modifică”.
”În eventualitatea în care se conturează o majoritate parlamentară, nominalizarea PNL, pentru funcția de prim-ministru, la consultările de luni, de la Palatul Cotroceni, va fi Florin Cîțu, prim-ministrul interimar, președintele PNL”, potrivit precizărilor transmise vineri de PNL.
Anunțul are loc în contextul în care niciun partid parlamentar nu a inițiat negocieri în sensul identificării unei majorități parlamentare.
Într-o situație similară, atunci când PNL forța alegerile anticipate, la începutul anului 2020, alături de Klaus Iohannis, judecătorii CCR au decis că desemnarea lui Ludovic Orban ca premier – imediat după ce a picat prin moțiune de cenzură – nu poate fi făcută.
Totuși, CCR a lăsat și o portiță deschisă, precizând că ”nu a intervenit o situație de natură să demonstreze că lucrurile s-au schimbat atât de repede astfel încât candidatul să fie susținut de o nouă majoritate care să-i permită reînvestirea”.
”Or, în cauză, în mod contrar obligației de loialitate constituțională, desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru s-a făcut și cu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură, a votului dat, la un interval de timp (o zi de la data adoptării moțiunii de cenzură) care exclude în mod obiectiv intervenția oricărui element de natură să fi produs o schimbare de optică și o reconfigurare semnificativă a exprimării votului în Parlament (ținând seama și de numărul voturilor în favoarea moțiunii de cenzură). Desemnarea apare astfel ca un act de voință unilateral, expresie a voinței exclusive a Președintelui României, care se poziționează astfel în afara logicii raporturilor constituționale de separație și echilibru al puterilor în stat și a efectelor pe care această logică le atașează actului desemnării candidatului la funcția de prim-ministru”, potrivit deciziei Curții Constituționale.