Licitația de Artă Postbelică și Contemporană, organizată marți de Casa de Licitații Artmark, a propus colecționarilor și iubitorilor de artă o selecție de opere semnate de artiști contemporani, printre care s-au aflat Adrian Ghenie, Ștefan Câlția și Geta Brătescu, dar și picturi ale unor clasici ai contemporanului ”care au dat dovadă de reziliență” – Corneliu Baba, Ion Țuculescu, Sabin Bălașa sau Alexandru Ciucurencu.
Potrivit reprezentanților Artmark, ”arta contemporană este privită astăzi cu încredere, fiind considerată una dintre cele mai utile și profitabile oportunități de investiție, apreciată, așadar, nu doar pentru valențele estetice și educative ca produs cultural, cât și pentru potențialul de câștig din creșterea valorii de piață”.
Adrian Ghenie – cu un ”parcurs artistic marcat de multiple și importante transformări stilistice și tematice, lucrările sale devenind tot mai complexe” – și Ștefan Câlția, prezent cu un ulei pe pânză în care au fost evidențiate, din nou, ”valorile satului transilvănean” unde s-a născut artistul, au fost pictorii favoriți ai colecționarilor care au participat la această licitație.
Uleiul pe carton ”Turn” – 40 x 33 cm, semnat dreapta sus, cu negru, ”Ghenie” – a fost estimat la 15.000 – 25.000 €, fiind adjudecat pentru suma de 40.000 €.
Născut în 1977, în Baia Mare, Adrian Ghenie abordează ”teme ce tratează subiecte tot mai problematice, ce ilustrează discrepanțele dintre realitatea obiectivă și memorie subiectivă, relicvele epocii secolului XX și personalitățile emblematice care au zguduit istoria recentă”.
”Timpul este neiertător, iar memoria poate fi atât de înșelătoare, încât să genereze amintiri plăcute față de o epocă sumbră, agățându-se de lucruri simple și gânduri efemere, care pot umbri sau da uitării ororile trecutului. Aceste memorii subiective pot ajunge un pericol pentru realitatea curentă și cea istorică. Când istoria este uitată, este condamnată să se repete.
Lucrările lui Ghenie surprind și explorează întocmai decalajul care se produce între realitate și memorie, nu pentru a-l echilibra, ci pentru a-l folosi ca un etern memento pentru privitor. Peisajele sumbre și deșertice ale lui Ghenie sunt marcate de tensiunea structurală dintre abstractizare și reprezentare și reușesc să farmece privitorul și să îl atragă în acea lume întunecată și înțesată de relicvele trecutului”, au precizat reprezentanții Artmark.
Uleiul pe pânză ”Zbor” – 80 x 84 cm, semnat și datat stânga jos, cu albastru, ”Câlția, 1978” – a fost estimat la 12.000 – 18.000 €, fiind adjudecat pentru suma de 26.000 €.
Pictura prezintă, pe lângă o imagine stilizată a satului transilvănean, o pasăre care, spun specialiștii, ”pare inertă”, însă dă senzația că ”hibernează în călătoria sa astrală”.
”În lucrarea curentă, privitorul observă amprenta lăsată de valorile de viață din satul transilvănean, în care s-a născut și crescut artistul, respectiv influențele lăsate de anii de studiu sub Julius Podlipny. În primul rând, suveran în pagină este cerul, spațiul văzduhului fiind vibrant la infinit. Pasărea aflată în zbor ne conferă un anumit sentiment de familiaritate, însă la o privire atentă ea pare inertă, pare că hibernează în călătoria sa astrală.
Epicentrul lucrării se concentrează în jurul unei imagini stilizate a satului transilvănean, prezentat sub o formă insulară, element singuratic, deconectat de celelalte elemente constitutive ale spațiului. Satul este poziționat pe o culme, culmea planetei mai exact, sugerându-se consacrarea și încoronarea sa ca păstrător al tradițiilor și credințelor străvechi. Satul și pasărea devin personaje în piesa artistului, cuprinzând într-o formulă atât de concentrate etosul esențial al satului”, explică reprezentanții Armark.
Uleiul pe pânză ”Fată cu chitară (1970) – 65 x 49.5 cm, semnat și datat dreapta jos, cu ocru, ”AC, (19)70” – semnat de Alexandru Ciucurencu, a fost estimat, înaintea licitației, la 6.000 – 9.000 €, fiind adjudecat pentru suma de 12.000 €.
Specialiștii îl plasează pe Ciucurencu în rândul reprezentanților epocii moderniste, ”în spiritul căreia s-a manifestat”, creatorul unei opere ”înclinate spre intensitate”.
”Începută după primul război mondial și întinsă până la finele anului 1977, creația sa se va consacra unei viziuni luminoase, alături de sinteză, analiză și construcție. Încă de la primele manifestări expoziționale, artistul va pune accentul pe ansamblu, precum și pe atmosferă. După contactul cu Parisul, unde va rămâne pentru doi ani (1931-1933), în creația sa își vor face apariția o serie de inovații.
Tehnica sa va urmări efectele picturale, care se vor baza pe o mânuire dinamică a tonurilor, pe îmbinări transparente, alături de o investire proeminentă a culorii. Pe lângă naturile moarte, își vor face apariția compozițiile cu odalisce, balerinele sau femeile cu chitară, subiecte ce vor aminti de anii săi de formare”, menționează reprezentanții Artmark.
Citește și: