Casa de licitații Artmark pregătește licitația de iarnă, colecționarii și iubitorii de artă având privilegiul de a descoperi și achiziționa capodopere semnate de marii maeștri ai artei românești, dar – așa cum transmit organizatorii – și neașteptate premiere.
Licitația de iarnă va avea loc în data de 15 decembrie, la Palatul Cesianu-Racoviță, începând cu ora 19.00, iar printre artiștii ale căror lucrări vor fi prezentate se numără Theodor Aman, Ștefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Samuel Mutzner, Corneliu Baba, Gheorghe Petrașcu și Camil Ressu.
”Nicolae Grigorescu semnează o aleasă operă de artă ce provine din colecția graficianului Henri Daniel, Theodor Aman ne încântă cu o lucrare de mari dimensiuni – o expresie a simbolurilor, iar Ștefan Luchian este prezent cu trei opere de excepție, ultra-decorative, cu personaje feminine și panouri florale din perioada în care artistul compune și primele naturi statice de sine stătătoare cu buchete de flori.
Nelipsiți sunt și artiștii Samuel Mutzner, Corneliu Baba, Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu, care au influențat și inovat, prin creația lor, arta românească”, precizează reprezentanții Casei de Licitații Artmark.
”Le coin musical” (Colțul muzical) – 1882 – ulei pe pânză având dimensiunile de 94 x 62 cm, semnat și datat dreapta sus, cu brun, ”Th. Aman, 1882” – este estimat de organizatori la 100.000 – 160.000 €.
”În lucrarea de față decoperim obiecte-simbol pe care artistul nu le alege la voia întâmplării. Câteva partituri care par răsfoite în colțul din dreapta jos, un flacon din cristal cu parfum așezat pe o cutie de bijuterii decorată cu catifea roșie și detalii aurii conturează caracterul efemer evocat. Aman folosește jocul de texturi al mănușilor albe suprapuse cu evantaiul închis și creează o reprezentare realistă și echilibrată dintre obiecte și natură.
Un inel din perioada victoriană, așezat independent de celalte obiecte de recuzită captează atenția celui care îl privește și accentuează caracterul vanitas. De cele mai multe ori florile proaspete sunt notă delicată și contrabalansează compoziția prin cromatică și texturi.
Piesa centrală o constituie sculptura lui Auguste-Hyacinthe Debay din marmură albă, îmbrățișată de flori, care este elementul ce unește cele două registre ale lucrării. Sculptura este reprezentarea pruncilor Cain și Abel cuibăriți perfect în brațele mamei lor, Eva”, transmit reprezentanții Artmark.
”Opera lui Theodor Aman este prin excelență o mărturie incomensurabilă a moștenirii sale artistice, alături de peisaj, natura sa statică va predomina ultima decadă a activității sale de artist”
Artmark
”Toamna” (Inocența – 1901 – ulei pe pânză cu dimensiunea de 95 x 143 cm, semnat stânga jos, cu brun, „Șt. Luchian” – este estimat de specialiștii Artmark la 100.000 – 200.000 €.
Opera provine din colecția istorică a diplomatului Victor Antonescu (1871-1947); ”Toamna” face parte dintr-un ansamblu de patru uleiuri alegorice comandate de Victor Antonescu în 1901, atunci când își finaliza reședința din București, aflată pe bulevardul Colței, explică reprezentanții Casei de Licitații.
”În centrul compoziției, privind spre noi, o grațioasă figură feminină se ivește din faldurile unui guler elegant din mătăsuri albe, integrat precum un element floral, masei vegetale ce inundă imaginea. Coafura generos modelată a personajului devine motiv decorativ în sine atât prin ductul liniei cât și prin prezența simbolică a celor doi crini albi.
Toate aceste aspecte emanând eleganță și rafinament se reunesc dând lucrării de față trăsăturile stilului Art Nouveau”, explică specialiștii Artmark.
”Ulcior cu albăstrele” – acuarelă pe hârtie c dimensiunile 65,5 x 51 cm, semnat dreapta jos, cu brun, ”Luchian” – este estimat de reprezentanții casei de licitații la 30.000 – 50.000 €.
”Având în vedere întâietatea creației grigoresciene, ce acaparase într-un fel subiectul rural, tradițional, dar dintr-o latură idilică, stilul lui Luchian se apropia mult mai profund de spiritul artei populare – ceramica era folosită drept element principal. Această caracteristică avea să devină cu adevărat importantă în deceniul imediat următor Marii Uniri, când întreaga mișcare culturală și artistică propovăduia acel “specific național”.
La Nicolae Tonitza (care de altfel a fost unul dintre cei mai mari admiratori ai lui Luchian), Theodorescu-Sion, Ștefan Dimitrescu sau Dumitru Ghiață descoperim, într-un limbaj modern, transfigurări ale acelui stil «tradițional» iscusit de Ștefan Luchian în primul deceniu al secolului XX. Vasul de lut devenea astfel semnătura de autor a lui Luchian, reușind în doar câțiva ani să «confiște» natura statică cu flori, lăsându-și amprenta pe toată creația artistică a secolului XX”, menționează specialiștii Artmark în prezentarea Licitației de iarnă.
”Rege nebun” – 1980 – ulei pe carton având dimensiunea 63,5 x 52 cm semnat dreapta sus, cu brun, ”Baba, (19)80” – a fost estimat de specialiștii Artmark la 30.000 – 50.000 €.
”Ciclul «Regilor nebuni» este una dintre cele mai expresive teme abordate de Corneliu Baba în întreaga sa carieră. Alături de ”Spaime”, aceste două teme sunt cele ce ating și alte facturi decât cele evident picturale. Recunoscut a fi un fin psiholog, Baba ne destăinuie profunde sentimente și crezuri și, printr-o abordare originală a complexului vizual, transferă acest univers aparent oniric în pânze de un profund caracter filosofic, din punctul de vedere al analizei umane.
Subiectul «regilor» apare în creația lui Baba anterior «Spaimelor», chiar dacă la o primă vedere aceste motive par înrudite, primul chiar ulterior celui din urmă. În fapt tema regelui își găsește rădăcini într-o abordare regândită a portretului. Ambiguitatea portretistică din ciclul Regilor este tocmai modalitatea prin care Baba încearcă să emfazeze drama omului, care în plus se combină și cu o degradare spirituală”, se arată pe site-ul casei de licitații.
”Natură statică cu fructe de toamnă” – 1872 – ulei pe pânză 40.5 x 34.5 cm semnat și datat stânga jos, cu negru, ”Grigorescu, (1)872” – esrte estimat de specialiștii casei de licitații Artmark la 25.000 – 40.000 €.
Tabloul provine din colecția graficianului Henri Daniel, iar din anul 1940 se află în colecția Dr. Sotir Ciorapciu.
”Lucrarea poartă pecetea elaborărilor cu același subiect și în aceleași modalități picturale cu cele datând din anii formației de la Paris și Barbizon. De aceea nu excludem ipoteza apartenenței acestui tablou la categoria de picturi expuse în 1873 (sau măcar legate de perioada pregătirii expoziției). În catalogul (ediția a II-a), al expoziției citate, găsim, de altfel, o lucrare intitulată Struguri (p.8, cat. 187), sau o alta, Struguri și alte fructe (p.9, cat. 211).
Construită din fructe diverse așezate intr-un piesă mare de veselă, une bassine (poate franțuzească, așa apare în pânze înrudite), compoziția se impune ca o variațiune pe aceeași temă cu lucrarea Pot aux fleurs (1864), pictată la Barbizon și aflată în continuare la fața locului, în posesia Muzeului Ganne din celebra localitate atât de apreciată de pictori în secolul al XIX-lea”, explică reprezentanții Artmark.
Citește și: