Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 30 noiembrie, în ziua cu numărul 645. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a afirmat că, „în circumstanţele actuale”, aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, potrivit CNBC.
„Aliaţii au spus clar că în circumstanţele actuale aderarea Ucrainei la NATO este exclusă”, a declarat ministrul Szijjarto presei ungare, vorbind de la Bruxelles, unde a participat la reuniunea miniştrilor de Externe din statele NATO.
„A devenit clar pentru toţi că Ucraina nu va fi invitată să adere la NATO nici până la următorul summit, nici în timpul următorului summit al Alianţei”, a precizat Szijjarto, adăugând că este normal ca o ţară să nu poată deveni membră a unei alianţe militare atât timp cât este implicată într-un război.
Szijjarto a vorbit şi despre tensiunile între ţara sa şi Ucraina, pe care o acuză de încălcarea drepturilor minorităţii maghiare, estimate la circa 150.000 de persoane.
Relaţiile dintre Budapesta şi Kiev s-au degradat şi mai mult după ce premierul ungar, Viktor Orban, a refuzat orice sprijin militar pentru Ucraina în războiul acesteia cu Rusia, în timp ce guvernul de la Budapesta este singurul din ţările membre ale UE şi NATO care mai menţine relaţii apropiate cu Moscova.
Orban a avertizat că Ungaria nu va sprijini Ucraina în niciun for internaţional atât timp cât nu sunt restabilite drepturile minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia.
În altă ordine de idei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia a pierdut în războiul din Ucraina peste 300.000 de soldaţi, sute de avioane şi mii de tancuri.
Aceste pierderi „subliniază eroarea strategică a preşedintelui Putin, de a invada Ucraina”, a spus Stoltenberg, la o conferinţă de presă la Bruxelles.
El a susţinut că Ucraina a „avansat” pe front şi că Rusia „a dat înapoi” şi acum este „mai slabă politic, militar şi economic, pierde în exterior”, mai ales în Caucaz şi Asia Centrală. De altfel, Stoltenberg vede că Rusia devine „tot mai dependentă de China”.
„An după an, Moscova îşi amanetează viitorul către Beijing. Pe plan militar, Rusia a pierdut o parte substanţială a forţelor convenţionale: sute de avioane, mii de tancuri şi a avut peste 300.000 de victime” – Jens Stoltenberg
Cele două tabere nu publică date despre pierderilor lor în război, în schimb le exagerează pe cele ale inamicului, cu rapoarte zilnice în care fiecare menţionează pierderi ale celeilalte tabere. Kievul a susţinut săptămâna trecută că 321.800 de soldaţi ruşi au murit în război, fără a menţiona pierderile din propria tabără, considerate secret de stat în Ucraina.
Totuși, într-o postare pe Telegram, fostul consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, Oleksii Arestovici, a susţinut săptămâna aceasta că aproximativ 200.000 de soldaţi ucraineni au murit în acest război.
Pericolele cresc în jurul centralelor nucleare ucrainene din cauza apropierii luptelor şi a întreruperilor de curent, a avertizat directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, citat de AFP.
„Sunt numeroase pericole care se înmulţesc şi care sunt acolo până la sfârşitul conflictului”, a declarat Grossi presei, în marja unei vizite la un loc prevăzut pentru depozitarea de deşeuri radioactive la Bure, în estul Franţei.
Centrala nucleară Zaporojie, sudul Ucrainei, se află sub controlul ruşilor de la invazia ţării, la începutul anului 2022.
„Acţiunile militare au crescut, iar în misiunea noastră permanentă de experţi, pe care o avem în Zaporojie şi, de asemenea, în alte centrale ucrainene, se observă o creştere a atacurilor în jurul centralelor. Aceasta ne preocupă foarte mult”, a remarcat Grossi.
Directorul AIEA a menţionat şi întreruperile de curent, „care prezintă un risc pentru funcţia de răcire a reactoarelor”.
Polonia a anunţat că nu va participa la reuniunea ministerială a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), de la Skopje, din cauza prezenţei ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.
Ministrul polonez de Externe, Szymon Szynkowski vel Sek, a declarat presei că nu va participa la această reuniune şi că nu va trimite un viceministru.
„Nu putem ignora faptul că ministrul rus al Afacerilor Externe va fi prezent la masa organizaţiei care ar trebui să construiască pacea şi securitatea în Europa”, a subliniat şeful diplomaţiei poloneze.
Calificând drept „inacceptabilă” prezenţa lui Lavrov la acest forum, Szynkowski vel Sek a adăugat că Polonia împărtăşeşte punctul de vedere al ţărilor baltice, care au anunţat anterior că vor boicota reuniunea OSCE din cauza prezenţei şefului diplomaţiei ruse.
În 2022, Polonia a găzduit reuniunea OSCE şi a refuzat să permită participarea ministrului Serghei Lavrov, stârnind proteste din partea Moscovei.