Un convoi de mari dimensiuni al forțelor armate ruse se apropie de Kiev în primele ore ale zilei de 1 martie. Coloana de tehnică militară se întindea marți dimineața, în jurul orei 03.00 a.m., pe aproximativ 64 de kilometri, mai mult decât dublu în raport cu dimensiunile de 27 de kilometri raportate de imaginile din satelit luni seara. Cu o oră înainte de miezul nopții, convoiul era la aproximativ 48 de kilometri de granițele capitalei ucrainene. SUA au expulzat 12 diplomați ruși, pe care i-au acuzat că sunt „agenți de informații” care s-au antrenat în acțiuni de spionaj. Sunt anunțate noi sancțiuni împotriva Rusiei, în timp ce negocierile ruso-ucrainene de luni ar urma să fie reluată într-o a doua rundă de discuții. „Până acum nu avem rezultatul pe care am dori să-l obținem”, spune Volodimir Zelenski despre negocieri.
UPDATE – ora 22.51: Toţi cetăţenii ucraineni vor putea circula gratuit cu trenurile CFR, pe o perioadă nedeterminată, având în vedere situaţia actuală, a transmis, marţi, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
În acelaşi timp, potrivit ministrului, au fost create puncte speciale de informare cu translator şi s-au amenajat săli de aşteptare unde cetăţenii ucraineni primesc apă şi hrană.
UPDATE – ora 22.34: Traficul navelor fluviale pe braţul Chilia al Dunării a fost suspendat, începând de marţi după-amiază, din cauza războiului din Ucraina.
Decizia a fost luată pentru a preveni orice eveniment în care ar putea fi implicate nave, având în vedere faptul că o unitate militară din apropierea oraşului ucrainean Ismail a fost marţi bombardată.
UPDATE – ora 21.20: Şeful Consiliului pentru Securitatea şi Apărarea Ucrainei, Oleksii Danilov, a anunțat lichidarea unui grup de militari ceceni de elită din trupele denumite „kadîrovţi”, care aveau misiunea de a-l asasina pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Danilov a mai afirmat că informaţiile care au dus la anihilarea acestui grup vin de la agenţi FSB, care nu vor să fie implicaţi în această vărsare de sânge.
UPDATE – ora 21.18: Omul de afaceri rus Mihail Hodorkovski e de părere că doar o revoluție l-ar putea îndepărta pe Vladimir Putin de la putere și ar opri, astfel, agresiunile militare din Europa.
Hodorkovski, un fost magnat al petrolului și cândva cel mai bogat om din Rusis, el căzut în dizgraţia Kremlinului încă de la începutul primului mandat prezidenţial al lui Vladimir Putin, în anii 2000. Iar acum cere înlăturarea sa.
UPDATE – ora 20.39: Compania germană de echipament sportiv Adidas a decis să suspende contractul pe care îl avea cu Federația Rusă de Fotbal.
Decizia a fost anunţată, marţi, de un purtător de cuvânt al companiei, care nu a oferit și alte detalii. Parteneriatul dintre cele două ţări era în vigoare din 2008.
UPDATE – ora 19.54: Membrii Parlamentului European solicită instituțiilor europene să acorde Ucrainei statutul de țară candidată la UE, relatează Ukrinform.
Acest lucru este menționat în articolul 37 din rezoluția Parlamentului European privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care a fost aprobată astăzi cu majoritate de voturi.
UPDATE – ora 19.32: Rachetele rusești au lovit în centrul cultural al celui de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Oficialii au descris acest atac cu bombă ca fiind unul mortal și „crud”.
BBC scrie că opera din oraș, o sală de concerte și birouri guvernamentale au fost lovite în Piața Libertății, în centrul orașului Harkov.
UPDATE – ora 19.19: Palatul în care s-ar putea ascunde Vladimir Putin după crimele de război pe care Rusia le-a făcut în Ucraina a costat 1.3 miliarde de euro, fiind situat la Marea Neagră.
Presa internațională scrie că grandioasa clădire a trebuit să fie dezinfectată și renovată de două ori, din cauza mucegaiului.
Liderul de la Kremlin are o strategie bine pusă la punct, existând informații conform cărora acesta a luat deja o decizie asupra locului unde se va ascunde după crimele de război pe care Rusia le-a făcut în Ucraina.
UPDATE – ora 19.18: Armata rusă a început un bombardament puternic asupra Complexului memorial al Holocaustului de la Babyn Yar. O familie întreagă a fost pur și simplu carbonizată, relatează Ukrinform.
„În acest moment, un atac puternic cu rachete este în curs de desfășurare pe teritoriul Complexului Memorial al Holocaustului de la Babyn Yar! Acești răufăcători ucid victimele Holocaustului pentru a doua oară!” a postat pe Facebook șeful biroului președintelui, Andriy Yermak.
UPDATE – ora 18.48: Ministrul Culturii și Politicii Informaționale al Ucrainei, Oleksandr Tkachenko, a declarat că armata rusă plănuiește să distrugă Catedrala Sfânta Sofia din Kiev.
Informația a fost confirmată și de Serviciul de informații al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene , relatează agenția de presă ucraineană Ukrinform.
UPDATE – ora 18.18: Zona din jurul unui masiv turn de televiziune din Kiev a fost lovită de rachetele rusești. Turnul nu a a căzut, transmite CNN.
Canalele nu vor funcționa pentru o vreme”, a precizat ministerul în declarația sa. „Difuzarea de rezervă a unor canale va fi activată în viitorul apropiat”.
UPDATE – ora 17.45: Aeronava militară Suhoi 27 aparținând Forțelor Aeriene Ucrainene, care aterizase joi la Bacău, a părăsit spaţiul aerian al României, marți, la solicitarea autorităţilor ucrainene, informează un comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Operațiunea a avut loc cu respectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale, potrivit sursei citate.
UPDATE – ora 16.58: Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a avut, marți, o discuție cu omologul său chinez, Wang Yi, în care i-a solicitat ca Beijingul să ceară Rusiei oprirea războiului pe care îl duce împotriva Ucrainei.
Diplomația ucraineană anunță, printr-un comunicat, că Wang Yi i-a spus lui Kuleba că țara sa e pregătită să facă toate eforturile pentru ca încheia acest război pe cale diplomatică, relatează Reuters.
Discuția telefonică dintre cei doi diplomați este prima de când Rusia a început războiul de agresiune împotriva Ucrainei, săptămâna trecută. Conform diplomației chineze, apelul a fost inițiat de Kuleba.
Anunțul a fost făcut de agenția de stat rusă Tass, care citează o sursă din partea rusă, conform The Guardian.
Prima rundă de discuții care a avut loc luni lângă granița Belarus-Ucraina s-a încheiat după aproximativ șase ore fără nicio decizie, dar ambele părți au convenit să participe la noi discuții în zilele următoare.
UPDATE – ora 16.12: Un container ruginit a fost dus în vama Urziceni, pentru a fi depozitate alimentele oferite refugiaților din Ucraina. Prefectul de Stau Mare afirmă că „dintr-o regretabilă eroare nu a fost verificată starea de întreținere a containerului”.
Conform imaginilor făcute publice de presa locală, containerul este în stare puternică de degradare, fiind în întregime ruginit.
Fosta directoare principală pentru Europa şi Rusia în Consiliul de Securitate Naţională al Statelor Unite, Fiona Hill, avertizează, într-un interviu pentru Politico, că urmează o perioadă grea și periculoasă, în ceea ce privește conflictul din Ucraina, dar mai ales strategia președintelui rus Vladimir Putin.
UPDATE – ora 15.53: Kremlinul a transmis marţi că, dacă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le va ordona trupelor din țară să depună armele, „nu ar mai exista victime” în războiul din Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Zelenski este cel care poate să hotărască dacă în Ucraina vor mai fi sau nu victime.
Vladimir Putin și-ar fi ascuns în ultimele zile membrii familiei într-un „oraș subteran” din Siberia, potrivit unui profesor rus. (Citește mai multe aici..)
Klaus Iohannis a anunțat, marți, în contextul crizei din Ucraina, că România va crește bugetul alocat Apărării de la 2% la 2,5% din PIB. (Citește mai multe aici…)
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susținut un discurs puternic în Parlamentul European prin videoconferință. Așezat în fața drapelului țării, el a spus că astăzi va fi ultima pentru unii dintre cetățenii săi care apără țara.
Ucraina, a spus el, a plătit un preț foarte mare pentru idealurile europene: „Mii de oameni uciși, două revoluții, un război și cinci zile de invazie pe scară largă”.
Cel puțin 10 persoane au fost ucise și 35 au fost rănite în loviturile cu rachete ale forțelor ruse, marți, în centrul orașului Harkov, potrivit consilierului Ministerului de Interne al Ucrainei, Anton Herașcenko, citat de CNN.
„Piața Libertății a fost lovită de o rachetă de croazieră. A fost o a doua lovitură cu o rachetă similară care a lovit clădirea după sosirea salvatorilor (în 5-7 minute). O treime din clădirea administrației a căzut”, a spus Herașcenko într-o postare pe Telegram.
Ruinele sunt verificate și vor fi și mai multe victime și răniți”, a adăugat el.
Serviciile de Urgență din Ucraina au confirmat, de asemenea, bilanțul morților într-o postare pe rețeaua de socializare marți.
„Salvatorii lucrează la fața locului. Scările și coridoarele de la toate etajele sunt complet distruse”, se arată în postare.
Presa ucraineană relatează că soldații ruși au început deja să se predea în masă, după șase zile de război. (Citește mai multe aici…)
Încălțat în bocancii săi Prada de 1.500 de euro, Kadîrov a dat asigurări că Garda Rusă din Republica Cecenia este înarmată cu echipament de ultimă generație, uniforme, „pregătite fizic, pentru a îndeplini ordine complexe”.
Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a transmis marți un mesaj privind situația refugiaților ucraineni care sosesc în România în aceste zile.
Potrivit acestuia, sute de mii de oameni nevinovați se confruntă cu o adevărată catastrofă umanitară ca urmare a „războiului atât de nedrept purtat de Rusia împotriva Ucrainei”.
Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Nicu Popescu, a informat că Republica Moldova nu va introduce sancțiuni la adresa Rusiei.
Vladimir Putin este considerat unul dintre cei mai influenți și bogați lideri politici. Cu toate acestea, nu există surse oficiale care să confirme averea pe care o deține liderul de la Kremlin. (Citește aici ce venituri lunare are Putin)
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a avertizat că nicio țară din Europa „nu se poate simți în siguranță” când vine vorba de președintele Putin, conform CNN.
„Nici o țară din Uniunea Europeană, din Europa nu se poate simți în siguranță acum. Da, Ucraina este ținta numărul unu, dar dacă nu putem sprijini Ucraina, dacă Ucraina va cădea – fiți sigur că vom fi următorii, că Rusia va rămâne la ușile noastre”, a spus Nausėda pentru CNN, când a fost întrebat dacă Putin își poate îndrepta atenția către statele baltice Lituania, Estonia și Letonia la un moment dat.
Organizațiile pentru drepturile omului și ambasadorul Ucrainei în Statele Unite au acuzat Rusia că îi atacă pe ucraineni cu bombe cu dispersie și bombe cu vid.
După ce li s-a tăiat accesul la roaming, soldații ruși ar fi recurs la atrocități, pentru a pune mâna pe telefoanele ucrainenilor, informează Serviciul de Stat pentru Comunicații Speciale și Protecția Informației al Ucrainei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că, deși au început negocierile directe între Moscova și Kiev, nu există planuri pentru discuții între președinții celor două țări.
Peskov a respins acuzațiile de lovituri ale Rusiei asupra țintelor civile și de folosire a bombelor cu dispersie și a bombelor cu vid, a raportat Reuters.
El a refuzat să ofere o evaluare a situației militare de pe teren în a șasea zi a invaziei Rusiei în Ucraina, pe care Kremlinul o descrie drept operațiune specială de demilitarizare și „denazificare” a țării.
Uniunea Europeană anunță că a solicitat centrului său de sateliți de la Madrid să transmită Kievului informații despre mișcările trupelor ruse.
Într-o conferința de presă din Polonia, Boris Johnson spus că Vladimir Putin a subestimat „dorința pasională” a poporului ucrainean de a-și apăra țara, notează BBC.
El laudă, de asemenea, conducerea și „curajul” președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, despre care spune că și-a mobilizat țara și lumea pe fondul invaziei ruse.
Premierul britanic spune că „tragedia” pe care Marea Britanie și alții au prezis-o s-a împlinit acum odată cu invazia Ucrainei de către Vladimir Putin – și este chiar mai rău decât se aștepta.
El îl numește un dezastru în curs de desfășurare pe continentul european, iar Polonia se află și ea în prima linie.
Liderul Belarusului, Alexander Lukașenko, a declarat presei de stat că forțele sale nu se vor alătura trupelor ruse în invazia Ucrainei, citat de CNN.
Lukașenko, care este un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, a spus că „armata belarusă nu ia parte la acțiunile militare și nu a făcut asta niciodată”.
„Putem dovedi asta oricui. Mai mult decât atât, conducerea rusă nu a ridicat niciodată această problemă cu noi – implicarea noastră în conflictul armat. Și nu intenționăm să participăm la această operațiune specială în Ucraina în viitor”.
Duminică, președintele Vladimir Putin a ordonat armatei sale să mute „forțele de descurajare” ale Rusiei – care includ arme nucleare – într-un „mod special de luptă”. Dar ce înseamnă acest lucru mai exact asta? Nu este complet clar ce se poate întâmpla, spun analiștii occidentali. Oficialii britanici spun că limbajul folosit de Putin nu este în concordanță cu înțelegerile anterioare asupra nivelurilor de alertă pentru armele nucleare rusești. (Citește mai multe aici…)
Potrivit unor surse din cadrul Poliției de Frontieră, atacul a avut loc la ora 07.20, când două rachete rusești au lovit o stație de radio-locație a armatei ucrainene, situată în Loscinovka, la 20 km de Izmail. Atacul a fost resimțit și în România, unde casele locuitorilor din zona Pardina au fost puternic zguduite de unda de șoc.
„Salvarea cerului de deasupra Poloniei”, au scris forțele aeriene germane pe Twitter, în dreptul unei imagini cu un avion de luptă, fără a oferi detalii suplomentare.
Un purtător de cuvânt al armatei a declarat pentru Reuters că avioanele Eurofighter zboară în misiuni ale Germaniei deasupra Poloniei.
Take-Off from an air base in ??Allied Task for #TeamLuftwaffe: Safeguarding the skies over ??✈️#WeAreNATO#StrongerTogether@NATO@NATO_AIRCOM@SHAPE_NATO@GermanyNATO@Poland_MOD pic.twitter.com/XZonjhcQg3
— Team_Luftwaffe (@Team_Luftwaffe) March 1, 2022
WTA, asociația care conduce tenisul feminin, s-a alăturat altor organizații din sportul mondial în ceea ce privește sancțiunile la adresa Rusiei, în contextul conflictului din Ucraina.
Astfel, conducătorii WTA au decis să elimine steagul Rusiei din dreptul numelui sportivelor din această țară în timpul transmisiunilor live de la turneele din această perioadă.
Un soldat rus capturat de forțele ucrainene a mărturisit că a fost trimis peste graniță, în convoiul militar, fără să aibă vreo hartă ori să primească o misiune specifică de la superiorii săi.
Armata rusă continuă bombardamentele asupra marilor orașe din Ucraina. Explozii au fost auzite în apropierea Kievului, acolo unde o coloană de purtătoare de rachete, tancuri și blindate a fost văzută încă de ieri din satelit.
Postul independent de televiziune Nexta TV a publicat o imagine cutremurătoare dintr-un adăpost anti-bombe unde câteva mame au grijă de bebelușii mutați cu pătuțuri și jucării pe termen lung.
This is what a quiet hour looks like for #Ukrainian children. The „liberators” did their best. pic.twitter.com/ymxVKs6a3Q
— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022
Adolescentul care a monitorizat avionul privat al lui Elon Musk și-a canalizat atenția pe miliardarii ruși, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Jack Sweeney, care are 19 ani, a creat un cont de Twitter numit „Russian Oligarch Jets”, care urmărește unde călătoresc unii dintre cei mai bogați oameni de afaceri ai Rusiei .
Într-un mesaj postat pe Twitter, Google Europe spune că „Din cauza războiului aflat în desfășurare în Ucraina, blocăm canalele YouTube conectate la RT și Sputnik în toată Europa, cu efect imediat. Va dura timp pentru ca sistemele noastre să se intensifice complet. Echipele noastre continuă să monitorizeze situația non-stop pentru a lua măsuri rapide”
Due to the ongoing war in Ukraine, we’re blocking YouTube channels connected to RT and Sputnik across Europe, effective immediately. It’ll take time for our systems to fully ramp up. Our teams continue to monitor the situation around the clock to take swift action.
— Google Europe (@googleeurope) March 1, 2022
Aproximativ 900 de militari români și americani, cu peste 70 de mijloace tehnice, se vor instrui în comun, în perioada 2-10 martie, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române (CSIL), din Smârdan, judeţul Galaţi, a anunțat, marți, Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Guvernul din Ucraina a anunțat că intenționează să vândă, de marți, obligațiuni pentru a-și finanța forțele armate, în contextul agresiunii Rusiei.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a cerut mai multe sancțiuni internaționale pentru Rusia, după atacul „barbar” asupra orașului Harkov, scrie The Guardian.
„Rachete barbare rusești atacă Piața Libertății din centrul și cartierele rezidențiale din Harkov. Putin nu poate distruge Ucraina. El comite mai multe crime de război din furie, ucide civili nevinovați”, a spus Kuleba pe rețelele de socializare.
Barbaric Russian missile strikes on the central Freedom Square and residential districts of Kharkiv. Putin is unable to break Ukraine down. He commits more war crimes out of fury, murders innocent civilians. The world can and must do more. INCREASE PRESSURE, ISOLATE RUSSIA FULLY! pic.twitter.com/tN4VHF1A9n
— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) March 1, 2022
Cel puțin șase persoane au fost rănite, inclusiv un copil, în urma bombardării clădirii Consiliului Local din Harkov, anunță Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei într-o postare Telegram, conform CNN.
UPDATE ora 10.24. Ucraina: O femeie a incendiat un tanc rusesc cu un cocktail Molotov
Pe Twitter a apărut o înregistrare care o arată pe o femeie, aflată într-o mașină, care aruncă un cocktail Molotov într-un tanc al forțelor ruse.
În videoclip se vede cum femeia, care se află pe scaunul din dreapta șoferului, aruncă sticla incendiară către tancul rusesc în timp ce mașina în care se află trece pe lângă acesta.
Peste 5.700 de soldați ruși ar fi murit în primele cinci zile ale războiului din Ucraina, potrivit informațiilor transmise de oficialii de la Kiev.
Russia’s losses as of March 1, according to Ukraine’s Defense Ministry. pic.twitter.com/Z0V7C4FiZt
— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 1, 2022
Imagini cu dezastrul făcut de rachetele lansate de ruși în noaptea de luni spre marți și după lovirea clădirii Consiliului Local din Harkov au apărut marți dimineață pe Twitter.
Pe 24 februarie 2022, în ziua în care Vladimir Putin a început invazia Ucrainei, prețul petrolului Brent a urcat peste nivelul de 100 de dolari/baril, pentru prima dată după criza din 2014.
Armata ucraineană a arătat, într-o postare pe rețelele de socializare, ce mănâncă soldații ruși pe frontul din Ucraina.
Hlib, un tânăr grafician ucrainean, se află în locuința prietenei sale de la periferia Harkovului, unde se simte în siguranță. Părinții săi locuiesc însă într-un bloc aflat la doar câteva sute de metri distanță de zona bombardată de armata rusă. Zona a fost efectiv pulverizată, spune Hlib. Neoficial, bilanțul este de 20 de morți și foarte mulți răniți.
Clădirea Consiliului Local din centrul orașului Harkov a fost distrusă de o rachetă marți dimineață, la 8:01, iar impactul a fost surprins de camerele de supraveghere în Piața Libertății.
Rușii de rând au început deja să simtă efectele sancțiunilor impuse de statele occidentale asupra țării, în contextul în care Rusia a invadat, joi, Ucraina.
Forțele aeriene ucrainene au provocat distrugeri masive armatei Rusiei cu ajutorul unor drone de producție turcească.
Atacurile armatei ruse asupra capitalei Kiev şi a oraşului Harkov au continuat în noaptea de luni spre marți. Bombardamentele de la Harkov au mai omorât încă 9 oameni și au rănit alți 37, scrie The Guardian.
Putin’s scum targets the Kharkiv region administration.
The strike was not accurate, so the building has partly collapsed.#Ukraine #Ukriane #UkraineUnderAttack #UkraineWar pic.twitter.com/1FjUjgw7Bx— IIIia Ponomarenko (@IAPonomarenkoo) March 1, 2022
Președinții Estoniei, Bulgariei, Republicii Cehe, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei au publicat luni o scrisoare deschisă prin care solicită Uniunii Europene (UE) să acorde imediat Ucrainei statutul de țară candidată și să înceapă negocierile privind acceptarea sa oficială în bloc. Anterior, și România a anunțat că sprijină aderarea statului la UE, conform CNN.
„În acest moment critic, reiterăm solidaritatea noastră deplină cu Ucraina și poporul ei”, se arată în scrisoare.
„România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova și Georgiei, în Uniunea Europeană. Locul acestor parteneri ai UE este în familia europeană, iar România va face tot posibilul pentru ca acest lucru să devină realitate”, a transmis șeful statului pe Twitter.
Romania?? fully supports the integration of Ukraine??, as well as of the Republic of Moldova?? and Georgia??, with the European Union??. The place of these partners of the EU is within the European family, and Romania will do its best for this to become reality.
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) March 1, 2022
Australia va contribui cu un sprijin militar de 50 de milioane de dolari, în Ucraina.
Prim-ministrul Scott Morrison a declarat marți că banii vor fi direcționați atât pentru ajutoare letale, cât și neletale.
„Vorbim de rachete, de muniție, vorbim de sprijinirea lor în apărarea propriei patrii”, a spus el, citat de BBC.
Până la 70 de soldați ucraineni au fost uciși într-o lovitură a armatei ruse asupra orașului Okhtyrka, situat la din nord-est de Kiev, potrivit unui oficial local, citat de BBC.
Ohtırka/Sumi…
Rusya askeri birliği bombaladı, en az 70 Ukrayna askeri hayatını kaybetti pic.twitter.com/KiIDSxjG3W— Gönül Şamilkızı (@shamilkizi) March 1, 2022
O fetiță de șase ani a murit în brațele tatălui ei, într-un supermarket din Mariupol, Ucraina, lovit de rachetele armatei ruse.
UPDATE ora 6:48 – Belarusul continuă să fie folosit pentru acțiuni de luptă ale armatei ruse. Unitățile de Luptă ale Forțelor Armate ale Belarusului au început să se deplaseze la granița de stat a Ucrainei în direcție Volyn, relevă un rezumat al Statului Major al Forțelor Armate din Ucraina, din seara zilei de 28 februarie.
UPDATE ora 06:39 – Ministrul de externe Dmitro Kuleba a declarat marţi dimineața că secretarul de stat american Antony Blinken a oferit Ucrainei, care este atacată de Rusia, mai mult sprijin sub formă de sancţiuni şi arme.
UPDATE ora 05:55 – Atât armata ucraineană cât şi cea rusă au raportat luni pierderi masive în rândurile inamicului, însă cifrele nu sunt confirmate oficial. Armata ucraineană a raportat uciderea a peste 5.000 de soldaţi ruşi şi distrugerea a 191 de tancuri de la începutul războiului.
UPDATE ora 05:00 – Ambasadorul Rusiei în Statele Unite, Anatoli Antonov, a denunţat în noaptea de luni spre marţi drept o abordare americană ostilă anunţul Washingtonului privind expulzarea a 12 membri ai misiunii diplomatice ruse la ONU pentru spionaj.
„Acesta este un demers ostil împotriva ţării noastre”, a spus Antonov într-un comunicat postat pe Facebook în care mai afirmă că aceste acţiuni ale administraţiei americane provoacă la Moscova o „dezamăgire profundă şi un dezacord absolut”.
UPDATE ora 03:57 – Președintele Ucrainei ridică temporar obligația de a obține vize de intrare pentru orice străin care dorește să se alăture Legiunii Internaționale de Apărare a Ucrainei și să lupte de partea Ucrainei împotriva trupelor ruse invadatoare.
Decretul lui Volodmir Zelenski intră în vigoare marți și va rămâne în vigoare atâta timp cât legea marțială este în vigoare.
UPDATE ora 03:20 – Imaginile prin satelit înregistrate luni indicau prezenţa unui convoi militar rusesc la nord de capitala Kiev care se întindea pe aproximativ 64 de kilometri, mult mai lung decât cel raportat mai devreme în cursul aceleiaşi zile (27 de kilometri), transmite Reuters.
UPDATE ora 02:45 – Rusia a folosit rachete termobarice – „bomba cu vid”, o armă interzisă prin Convenția de la Geneva în atacurile asupra Ucrainei, a spus Oksana Markarova, ambasadoare Ucrainei în Statele Unite, relatează independent.co.uk.
Jurnaliștii de la CNN dezvăluiseră sâmbătă că au văzut un lansator de rachete termobarice al armatei ruse la sud de Belgorod, Rusia, aproape de granița Ucrainei, însă nu existau încă dovezi că acestea au fost folosite pe teritoriul Ucrainei.
UPDATE ora 02:00 – Primarul Kievului, Vitali Klitschko, i-a sfătuit pe locuitori să petreacă noaptea de luni spre marți în subsoluri sau adăposturi anti-bombe, dacă este posibil.
„Seara asta va fi din nou dificilă”, a scris el. „Facem apel la oamenii din Kiev să petreacă noaptea într-un adăpost”, a scris primarul capitalei ucrainene, potrivit New York Times.
UPDATE ora 01:00 – Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, în noaptea de luni spre marți, că analizează rezultatele negocierilor de luni cu delegația rusă. Discuțiile, care au durat cinci ore, nu s-au finalizat, urmând a fi reluate zilele următoare.
„Pot exista negocieri corecte dacă o parte nu lovește cealaltă parte cu artileria cu rachete în momentul negocierilor. Până acum nu avem rezultatul pe care am dori să-l obținem. Rusia și-a declarat poziția și am declarat contrapuncte, pentru a pune capăt războiului. Am primit câteva semnale. Când delegația se va întoarce la Kiev, vom analiza ceea ce am auzit și apoi vom decide cum să trecem la a doua rundă de discuții”, a spus Zelensky într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, citat de CNN.
UPDATE ora 00: 40 – Pentagonul a făcut o estimare luni în care afirmă că este de părere că invazia rusă asupra Ucrainei a rămas în urma calendarului stabilit de Vladimir Putin.
„Credem că sunt cu câteva zile în urmă față de ce unde se așteptau să fie în acest moment. Dar în mod clar că continuăm să vedem forțele ruse mergând mai departe – sau încercând să se apropie de (n.r. capitala ucraineana), astfel încât să se poată intra în Kiev de la sol. Încă estimăm că se află în afara centrului orașului și, ceea ce știm clar, că au intenții cu privire la Kiev”, a declarat purtătorul de cuvânt John Kirby timpul unei conferințe de luni la Pentagon, potrivit CNN.
UPDATE ora 00:00 – Statele Unite au expulzat 12 diplomați ruși la ONU din motive de securitate, argumentând că au „abuzat de privilegiile lor” angajându-se în acțiuni de spionaj, relatează CNN.
Potrivit Casei Albe, se lucra la expulzarea diplomaților de luni de zile, transmite CNN.
Reprezentanții misiunii SUA la ONU au mai spus într-o declarație că cei 12 diplomați ruși erau „agenti de informații… care au abuzat de privilegiile de rezidență în SUA, angajându-se în activități de spionaj care sunt negative pentru securitatea noastră națională”.