LIVE-UPDATE. Ziua 2 a reuniunii din România a miniștrilor de Externe din țările NATO / Declarația comună adoptată la București care lovește Rusia. Ce au decis statele aliate

Miniştrii de Externe din țările membre NATO se întâlnesc și miercuri, 30 noiembrie, în a doua zi a reuniunii programate la București. Pe agenda discuțiilor este războiul din Ucraina declanșat de Federația Rusă. În acest context, marți, în prima zi a reuniunii, şefii diplomaţiilor din statele NATO au adoptat o declarație comună prin care condamnă Moscova pentru declanșarea conflictului și se reafirmă sprijinul deplin pentru națiunea ucraineană.

Declarația comună în 5 puncte adoptată la București numește Rusia responsabilă pentru războiul din Ucraina, care reprezintă „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Cartei ONU”.

„Acțiunile inacceptabile ale Moscovei subminează ordinea internațională bazată pe reguli”, arată Alianța Nord-Atlantică.

Programul zilei de miercuri, 30 noiembrie

UPDATE 14:30 – Stoltenberg anunță ce a decis NATO în privința susținerii militare a Ucrainei.

Cu prilejul reuniunii de la București, miniştrii de Externe din statele membre NATO au decis să menţină susţinerea militară pentru Ucraina, inclusiv prin furnizarea de sisteme antiaeriene suplimentare. Totodată, Jens Stoltenberg a anunțat că s-a hotărât intensificarea asistenţei destinate populaţiei, în contextul venirii iernii în Ucraina.

Miniştrii de Externe din statele NATO au discutat despre „cele mai urgente nevoi ale Ucrainei” şi despre „susţinerea pe termen lung”, a afirmat Jens Stoltenberg.

În cadrul conferinţei de presă organizate la finalul reuniunii de la Bucureşti, Jens Stoltenberg a precizat că, deși Ucraina „a înregistrat câştiguri semnificative, nu trebuie să subestimăm Rusia”. „Rachetele ruse şi dronele continuă să atace oraşe ucrainene, populaţia civilă şi infrastructura esenţială, provocând suferinţă umană intensă în contextul instalării iernii”.

UPDATE 09:30 – Bogdan Aurescu i-a cerut ministrului Dmitro Kuleba ca Ucraina să recunoască inexistența așa-zisei „limbi moldovenești”

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit marți, la București, cu omologul Dmitro Kuleba, prilej cu care oficialul român a transmis „solicitarea repetată” ca Ucraina să recunoască inexistenţa aşa-zisei „limbi moldoveneşti”. Într-un comunicat de presă, MAE notează că ministrul Aurescu a reamintit solicitarea repetată a părţii române ca partea ucraineană să recunoască inexistenţa aşa-zisei „limbi moldoveneşti”.

Totodată, ministrul Aurescu a reiterat sprijinul ferm al Bucureştiului pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei.

Potrivit aceleiaşi surse, Dmitro Kuleba a mulţumit pentru găzduirea Ministerialei NATO la Bucureşti, la care a fost invitată şi Ucraina să participe, precum şi pentru solidaritatea şi sprijinul constant acordat de autorităţile române poporului ucrainean, exprimându-şi deschiderea pentru aprofundarea cooperării „în spiritul bunei vecinătăţi şi a apropierii ireversibile a Ucrainei de valorile europene”.

Miercuri, în a doua zi a reuniunii de la București a miniștrilor de Externe din statele NATO, vor avea loc alte două sesiuni de lucru. Și de această data sunt invitați să participe la lucrări cei doi invitaţi – miniştrii de Externe din Finlanda şi Suedia. În fine, la ultima sesiune vor lua parte și diplomații din statele partenere NATO – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Iată programul zilei de lucru:

• 8.30 – sesiunea cu miniștrii de Externe din Suedia și Finlanda;
• 11.00 – Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic alături de miniștrii de Externe din Finlanda, Suedia, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova.
• 12.45 – Conferință de presă susținută de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

Ziua 1 a reuniunii miniștrilor de Externe din statele NATO. Declarație în 5 puncte adoptată la București

În prima zi a reuniunii de la București, miniştrii de Externe din statele NATO au adoptat o declaraţie comună în cinci puncta prin care se reiterează ideea că Alianța Nord-Atlantică este una defensive. Totodată, s-a reconfirmat sprijinul pentru țările member NATO, arătându-se că orice atac asupra oricărui aliat va primi un răspuns unit şi hotărât.

Declarația a fost publicată pe site-ul oficial al NATO, nato.int.

Iată declaraţia integrală adoptată la reuniunea NATO de la Bucureşti:

1. Ne-am reunit la Bucureşti, în apropierea ţărmului Mării Negre, într-un moment în care invazia în derulare a Rusiei în Ucraina ameninţă pacea, securitatea şi prosperitatea euroatlantice. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile persistente şi inadmisibile asupra civililor ucraineni şi infrastructurii energetice privează milioane de cetăţeni ucraineni de servicii de bază pentru populaţie. A afectat aprovizionarea globală cu alimente şi a pus în pericol ţările şi popoarele cele mai vulnerabile de pe glob. Acţiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activităţile hibride, şantajul energetic şi retorica nucleară necugetată subminează ordinea internaţională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia ca urmare a incidentului din 15 noiembrie 2022, care a dus la pierderi tragice de vieţi ca rezultat al atacurilor Rusiei cu rachete împotriva Ucrainei. Condamnăm acţiunile crude ale Rusiei împotriva populaţiei civile din Ucraina, încălcările şi abuzurile împotriva drepturilor omului, precum deportările forţate, tortura, tratamentul barbar aplicat femeilor, copiilor şi persoanelor aflate în situaţii vulnerabile. Toţi cei responsabili de crime de război, inclusiv de violenţă sexuală în cadrul conflictului, trebuie traşi la răspundere. De asemenea, condamnăm pe toţi aceia, inclusiv Belarusul, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
2. Salutăm prezenţa de astăzi a ministrului de Externe (al Ucrainei-n.r.) Kuleba (Dmitro-n.r.), suntem pe deplin solidari cu guvernul şi cu poporul ucrainean în apărarea eroică a naţiunii şi a ţării şi aducem un omagiu tuturor celor care şi-au pierdut viaţa. Rămânem consecvenţi în angajamentul nostru pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei. Nu vom recunoaşte niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU. Vom continua şi intensifica sprijinul politic şi practic pentru Ucraina, care continuă să îşi apere suveranitatea şi integritatea teritorială, precum şi valorile noastre comune împotriva agresiunii Rusiei şi vom menţine acest sprijin atât timp cât va fi necesar. În acest context, NATO va continua să se coordoneze strâns cu actorii relevanţi, inclusiv organizaţiile internaţionale, în special UE, precum şi statele cu care împărtăşim aceleaşi valori şi viziune. Pornind de la sprijinul acordat până acum, vom ajuta Ucraina să îşi consolideze rezilienţa, să îşi apere populaţia şi să contracareze campaniile de dezinformare şi minciunile Rusiei. Aliaţii vor acorda asistenţă Ucrainei pentru repararea infrastructurii energetice pe măsură ce îşi apără populaţia de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâţi în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucţiei post-conflict şi a reformelor, astfel încât Ucraina să îşi poată asigura viitorul liber şi democratic, să îşi modernizeze sectorul de apărare, să îşi consolideze interoperabilitatea pe termen lung şi să descurajeze agresiuni viitoare. Vom continua să întărim parteneriatul nostru cu Ucraina pe măsură ce avansează în aspiraţiile sale euroatlantice.
3. Finlanda şi Suedia participă astăzi în calitate de state invitate să adere la Alianţă. Aderarea le va face mai sigure, NATO mai puternic şi spaţiul euroatlantic mai sigur. Securitatea lor este de importanţă directă pentru Alianţă, inclusiv pe perioada procesului de aderare.
4. Reamintind faptul că Balcanii de Vest şi regiunea Mării Negre sunt zone de importanţă strategică pentru Alianţă, salutăm întâlnirea noastră cu miniştrii de externe din statele partenere, Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, în condiţiile în care NATO îşi consolidează sprijinul adaptat pentru edificarea integrităţii şi rezilienţei, dezvoltarea capacităţilor şi susţinerea independenţei politice. Angajamentul nostru pentru politica uşilor deschise rămâne ferm. Reafirmăm decizia adoptată la Summitul de la Bucureşti, în 2008, şi toate celelalte decizii subsecvente cu privire la Georgia şi Ucraina.
5. NATO este o alianţă defensivă. NATO va continua să protejeze populaţiile noastre şi să apere fiecare centimetru al teritoriului Aliat în orice moment. Vom proceda în acest mod în conformitate cu abordarea de 360 de grade şi împotriva tuturor ameninţărilor şi provocărilor. Condamnăm terorismul în toate formele şi manifestările sale şi suntem solidari cu Turcia în durerea pricinuită de pierderile de vieţi după recentele atacuri teroriste oribile. Ne confruntăm cu ameninţări şi cu provocări din partea unor actori autoritari şi competitori strategici din toate direcţiile strategice. În faţa celei mai serioase ameninţări la adresa securităţii euroatlantice din ultimele decenii şi în conformitate cu Conceptul Strategic, implementăm un nou fundament pentru postura noastră de descurajare şi apărare prin consolidarea sa semnificativă şi prin dezvoltarea întregii game de forţe şi capabilităţi robuste, gata de luptă. Toate aceste demersuri vor consolida de o manieră substanţială descurajarea şi apărarea înaintată a NATO. Rămânem hotărâţi să ne pregătim, să descurajăm şi să ne apărăm împotriva atacurilor ostile la adresa infrastructurii critice Aliate. Orice atac împotriva Aliaţilor va primi un răspuns unit şi hotărât. Rămânem uniţi şi solidari în acţiunile noastre şi reafirmăm caracterul durabil al legăturii transatlantice între naţiunile noastre. Vom continua să depunem eforturi pentru pace, securitate şi stabilitate în întreaga zonă euroatlantică.

Este prima reuniune în acest format organizată de România de la aderarea sa la Alianţa Nord-Atlantică şi al doilea eveniment NATO de nivel înalt găzduit de Bucureşti, după Summitul din 2008. De asemenea, este prima reuniune NATO de nivel înalt desfăşurată într-un stat de pe Flancul Estic de la declanşarea războiului din Ucraina, la 24 februarie.