Localitățile și comunele din România, DEPOPULATE din cauza „exodului” tinerilor spre marile orașe

Pe lângă recoltele compromise de secetă și problema nesfârșită a autostrăzilor nefinalizate, depopularea localităților și comunelor este o altă problemă cu care se confruntă România. 

Zeci de mii de oameni, în special tineri și familii cu copii mici, își părăsesc localitățile natale pentru a căuta locuri de muncă mai bine plătite în orașele  mari, precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța sau București. Mulți dintre ei aleg să plece definitiv din țară.

Tinerii pleacă, iar în urma lor rămân „localități-fantomă”

În urma lor, rămân comunități îmbătrânite și infrastructuri învechite. În 10-20 ani, România va avea multe „localități-fantomă” ca în Statele Unite.

Motivele pentru care tinerii aleg să părăsească comunele și localitățile sau orașele românești mai mici sunt:

• lipsa locurilor de muncă cu salarii decente;
• lipsa liceelor, a școlilor postliceale și altor facilități educaționale care să-i ajute în carieră;
• lipsa accesului la servicii.

Câți locuitori trebuie să aibă o comună pentru a deveni o „localitate”?

Cândva orașe înfloritoare în epoca comunistă, acum devin depopulate și părăsite. Camera de Comerț și Industrie a României a sugerat reorganizarea teritorială a țării, prin care o comună ar fi definită ca o localitate cu 5.000 de locuitori.

Când localitatea ajunge la 10.000 de locuitori, unitatea administrativ-teritorială va fi clasificată ca oraș. România are 318 orașe, din care 170 respectă criteriul de populație; 2.862 comune, din care 12% au între 5.000 și 10.000 locuitori.

Potrivit noilor criterii, nu va mai exista nicio comună în județele Caraș-Severin, Olt și Hunedoara. Sunt așezări care nu ar mai putea fi clasificate drept „comune”, precum Băile Tușnad (1.300 locuitori) sau alte orașe din județul Vâlcea. Predeal are 4.000 de locuitori.

Orașele care ar putea fi „retrogradate”

Iată orașele ce ar putea fi transformate în comune, potrivit noilor standarde de organizare administrativ teritorială:

• În Alba: Abrud, Baia de Arieș;
• În Bacău: Slănic Moldova;
• În Bihor: Nucet, Vașcău;
• În Botoșani: Bucecea;
• În Brașov: Predeal, Rupea;
• În Brăila: Făurei, Caraș-Severin, Băile Herculane;
• În Constanța: Negru Vodă;
• În Dolj: Bechet;În Galați: Berești;
• În Gorj: Țicleni;
• În Harghita: Băile Tușnad, Borsec;
• În Hunedoara: Aninoasa;
• În Ialomița: Căzăneși, Fierbinți Târg;
• În Maramureș: Cavnic, Dragomirești, Săliștea de Sus;
• În Mehedinți: Baia de Aramă;
• În Mureș: Sângiorgiu de Pădure;
• În Prahova: Azuga, Slănic;
• În Sibiu: Copșa Mică, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului;
• În Suceava: Milișăuți, Solca;
• În Tulcea: Isaccea, Sulina;
• În Vâlcea: Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Ocnele Mari”,

Potrivit Economedia, sunt comune cu o populație suficient de mare pentru a deveni orașe, precum comunele din județul Ilfov, adiacentele Bucureștiului, și cele din apropierea orașului Iași.

Citește și: 

Orașul care mai are doar 8500 de locuitori. Oțelu Roșu, dintr-un mare centru metalurgic cu nume regal, a ajuns o RUINĂ

Stau la oraș, dar trăiesc ca la SAT. Orașele mici, pustiite și uitate de autorități de care tinerii fug