Luju.ro cere anularea sentințelor din dosarul „Ferma Băneasa”: Una dintre judecătoare, fost procuror, nu a depus niciodată jurământul!

Decizia de condamnare dată de completul compus din judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) Ionuț Matei, Alina Ioana Ilie și Florentina Dragomir în dosarul „Ferma Băneasa” trebuie anulată pentru nelegala compunere a instanței, susține publicația Lumea Justiției (Luju.ro).

Motivul invocat este acela că judecătoarea Florentina Dragomir (fost procuror) nu a depus niciodată jurământul de judecător, pe care legea o obligă să-l depună, la data numirii în funcție prin decret prezidențial. Tot legea prevede că actele magistratului care nu a depus jurământul sunt nule de drept.

Astfel, conform art. 34 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, dacă magistratul numit în funcție nu depune jurământul, funcția lui este nulă, împreună cu toate actele pe care le îndeplinește:

(1) Înainte de a începe să-și exercite funcția, judecătorii și procurorii depun următorul jurământ: „Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuțiile cu onoare, conștiință și fără părtinire. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”. Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a judecătorilor și procurorilor și este facultativă.

(2) Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcție.

3) Jurământul se depune în ședință solemnă, în fața judecătorilor instanței sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.

(4) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanței sau, după caz, al parchetului și de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenți, precum și de cel care a depus jurământul.

5) Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă functie”

 Florentina Dragomir nu a depus jurământ de judecător

Actuala judecătoare ÎCCJ Florentina Dragomir a fost inițial procuror. La începutul lui 2009, a vrut să devină judecător și a făcut cerere la CSM, în acest sens. Prin hotărârea Plenului CSM nr. 873 din 21 mai 2009, i s-a aprobat solicitarea, dispunându-se:

Propune Președintelui României eliberarea din funcție a doamnei Dragomir Florentina, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și numirea acesteia în funcția de judecător la Tribunalul București, cu recunoașterea gradului profesional corespunzător Curții de Apel, începând cu data de la care postul vacant de judecător va fi redistribuit în statele de funcții…”

Așadar… rezultă, fără echivoc, că Florentina Dragomir a fost eliberată din funcția de procuror. După care a urmat decretul prezidențial de numire în funcția de judecător. Astfel, prin Decretul nr. 1164 din 8 iulie 2009, președintele Traian Băsescu a decis:

“Doamna Dragomir Florentina se eliberează din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție și se numește în funcția de judecător la Tribunalul București, începând cu data de la care postul vacant de judecător va fi redistribuit în statele de funcții și de personal ale Tribunalului București, prin ordin al ministrului Justiției și libertăților cetățenești”.

Se constată că Florentina Dragomir nu a fost transferată din funcția de procuror în cea de judecător, așa cum s-a întâmplat în cazul altor magistrați care au trecut de la funcția de anchetă la cea de judecată. În cazul Florentinei Dragomir, a avut loc o eliberare din funcție, iar apoi o numire în funcție prin act oficial.

Art. 34 din Legea 303/2004, pe care l-am prezentat mai sus, impune imperativ că la numirea în funcție judecătorul să depună jurământul, sub sancțiunea nulității funcției în care a fost numită în lipsă acestuia. Alin. 5 al aceluiași text de lege spune că în cazul transferului din funcția de procuror în cea de judecător, nu mai este necesar jurământul, dar numirea în funcție obligă la depunerea lui sub sancțiunea nulității.

Verificând la CSM dacă Florentina Dragomir a depus vreodată jurământul, am aflat următoarea informație-bombă:

“Va comunicăm că în evidențele referitoare la carieră doamnei judecător Florentina Dragomir se regăsește numai jurământul depus de doamnă judecător la numirea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București”.

Florentina Dragomir și-a săpat singură groapa… și în dosarul „Trofeul Calității”

Poate că sunt mulți foști procurori aflați în această situație și care consideră că nu mai este necesară depunerea jurământului la numirea în funcția de judecător, dacă s-a depus pentru cea de procuror, comentează Luju.ro.

Doar că legea spune clar că la o numire în funcție jurământul trebuie depus obligatoriu. Și mai mult decât atât, însăși Florentina Dragomir – în decizia nr. 160 din 20 iunie 2020, din dosarul 2470/1/2012, pusă în față unei excepții ridicate în dosarul „Trofeul Calitatii”, în care s-a pus în discuție problemă lipsei numirii prin decret prezidențial a judecătoarei Ioana Bogdan, la pachet cu lipsa jurământului acesteia – a respins excepția cu motivarea că nu este necesară depunerea jurământului în cazul transferului din funcția de procuror în cea de judecător, și că obligativitatea depunerii jurământului survine doar în cazul numirii judecătorului prin decret prezidențial.

Magistrații atacă frontal anchetarea și audierea ca martori a judecătorilor, după dezvăluirile GÂNDUL din dosarul „Ferma Băneasa”

Asociatia Magistraților din România (AMR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) solicită public Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), prin intermediul unui comunicat, să clarifice care sunt garanțiile efective ale secretului deliberării și ale verificării legalitătii hotărârilor judecătorești numai prin căile de atac prevăzute de lege – temelii ale independenței judecătorilor și justiției într-un stat de drept.

Dezbaterile fervente din aceste zile, în spațiul public, legate de modul în care functionează justiția, au scos la iveală probleme de căpătai pentru independența justiției, ridicate de mai multe ori de asociațiile noastre, dar netranșate de CSM, cu privire la secretul deliberării și la „verificarea” legalitătii unei hotărari judecătoresti în afara căilor de atac prevăzute de lege, spun magistrații.

Această solicitare vine la puțin timp după ce GÂNDUL.RO a prezentat ÎN EXCLUSIVITATE, declarațiile unicat din magistratură, făcute de doi judecători „strânși cu ușa la DNA”, audiați și la instanță ca martori în susținerea probatoriului anchetatorilor în dosarul ”Ferma Băneasa”.

Pe 17 decembrie, omul de afaceri Remus Truică a fost ridicat de polițiști – chiar de la vila sa – aceștia punând în aplicare un mandat de executare, iar prințul Paul de România s-ar afla, potrivit unor surse judiciare, în Portugalia, fiind dat în urmărire internațională. Singura condamnare cu executare – după achitarea pe care o primise la fond – care a stârnit o revoltă generală în avocatura din România, și nu numai, a fost cea a avocatului Robert Roșu.

În mod bizar, completul condus de judecătorul Ionuț Matei de la Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat sentința dată pe fond de instanța Curții de Apel Brașov și, rejudecând, a schimbat încadrarea juridică la avocatul Roșu din „trafic de influență” în „aderare la grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu a unor funcționari publici din diverse instituții ale statului implicate în lanțul retrocedării bunurilor în cauză”.

Menționăm că, pe parcursul apelului de ICCJ, procurorii nu au adus nicio probă în plus față de esența fondului și, mai mult decât atât, completul nu a pus în dezbatere această nouă încadrare, lipsindu-l pe avocatul Robert Roșu – afirmă surse GÂNDUL.RO – ”chiar de dreptul său la apărare în fața noii acuzații”. Revolta avocaților se axează pe faptul că Robert Roșu, colegul lor, nu și-a făcut decât datoria ce decurge din activitatea de asistență juridică pe care avocații sunt obligați să o realizeze față de orice client.

Surse GÂNDUL.RO  mai precizează că, pentru a se face dreptate în dosar, ar trebuie să se pornească de la anchetarea modului în care anumiți magistrați ”au fost constrânși să-și renege propriile decizii date încă din 2003, decizii care au devenit irevocabile și au stat, ulterior, la baza tranzacției dintre Paul de România și afaceristul Remus Truică”.

Judecătorii care l-au condamnat pe avocatul Robert Roșu în dosarul „Ferma Băneasa”, criticați de Baroul București. „Și-a făcut meseria de avocat”

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care l-au condamnat la cinci ani cu executare pe avocatul Robert Roșu, care fusese angajat ca apărător în dosarul „Ferma Băneasa”, au fost criticați de Baroul București, după ce colegii săi au considerat că acesta nu a făcut altceva decât să-și exercite profesia. Roșu fusese achitat inițial, însă magistrații Curții Supreme au considerat că se face vinovat de complicitate la abuz în serviciu și aderare la un grup infracțional organizat.

Avocatul Robert Roşu a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare dosarul în care au mai primit pedepse cu închisoarea Paul de România și miliardarii Remus Truică, Tal Silberstein și Benyamin Steinmetz.

Potrivit stiripesurse.ro, condamnarea avocatului a generat, însă, un val de nemulțumiri în rândul avocaților, după ce mulți dintre aceștia au considerat că că judecătorii au comis o eroare. Totuși, reacția colegilor lui Robert Roșu a venit înainte ca magistrații care au dat soluția să publice motivarea condamnărilor.

Remus Truică ar putea să iasă din închisoare. De ce a dispus ICCJ verificări în dosarul „Ferma Băneasa”, după sentința dată de judecători

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, a dispus verificări cu privire la respectarea cerințelor de repartizare aleatoare a dosarelor, de către calculator, în dosarul „Ferma Băneasa”. Verificările se vor extinde apoi la toate secțiile ICCJ.

Având în vedere aspectele vehiculate în spaţiul public, privind modalitatea de repartizare aleatorie a dosarului penal nr. 345/64/2016, precum şi, în general, referitor la respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare privind repartizarea aleatorie a cauzelor la nivelul instanţei supreme, în scopul cercetării cu celeritate a tuturor chestiunilor astfel invocate, pentru asigurarea încrederii publicului în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru apărarea prestigiului acesteia, prin ordinele de serviciu emise la data de 21.12.2020, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dispus verificări cu următorul obiect:

– În prima fază, derulată în perioada 28-30.12.2020, se va verifica respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare privind repartizarea aleatorie a dosarului penal nr.345/64/2016. (dosarul ferma Băneasa, n.r.)
-În a doua fază, derulată în perioada 04-18 ianuarie 2020, se vor efectua verificări cu acelaşi obiect la nivelul tuturor secţiilor şi formaţiunilor de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Totodată, în ceea ce priveşte dosarele penale va fi verificată respectarea termenelor privind transmiterea/primirea dosarelor la/de la parchet pentru motivarea căilor de atac”, a comunicat, marți Instanța Supremă.

Vicepreședinții Curții se ocupă de control, alături de prim-magistratul asistent și compartimentul IT.

Dacă se vor constata nereguli, ar putea fi emisă o decizie de casare și de rejudecare a dosarului, care va duce automat la punerea în libertate a condamnaților, susțin surse judiciare citate de Știrile Pro TV.

Joi, Remus Truică a fost condamnat la şapte ani de închisoare și Prinţul Paul la trei ani şi patru luni, iar israelienii Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit cinci ani de închisoare.

Avocatul Robert Mihăiţă Roşu a fost închis pentru cinci ani, iar jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

Remus Truică a fost reținut deja, iar Prințul Paul e dat în urmărie internațională. Acum, dacă se va dovedi că dosarul nu a fost repartizat spre judecată potrivit prevederilor legale, Remus Truică ar putea să iasă din închisoare.