MAE reacționează după declarațiile președintelui Ungariei, făcute la Cluj: „Un stat nu poate să își aroge drepturi de orice fel în raport cu cetățenii altui stat”
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, vineri seara, că a făcut demersuri oficiale pentru a transmite „preocuparea” diplomației române ca urmare a unei declarații făcute de președintele Ungariei, Novák Katalin, aflată într-o vizită privată în România, în urma unei întâlniri cu vicepremierul Kelemen Hunor.
Ministerul Afacerilor Externe a făcut o serie de precizări, după ce șeful statului vecin a postat, în cursul zilei de vineri, pe pagina de Facebook oficială a Președintelui Ungariei, a unui mesaj prin care, scrie MAE, „se asumă de către înaltul demnitar ungar calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceștia locuiesc, în interiorul sau în exteriorul granițelor Ungariei”.
Postarea a fost făcută după o întâlnire cu președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Kelemen Hunor, vineri, la prânz. „Ca președinte al Ungariei, consider că este prioritatea mea să reprezint toți ungurii, din moment ce nu e nicio diferență pentru mine dacă cineva locuiește în interiorul sau peste graniță. Ungurii sunt unguri, punct”, a scris Novák Katalin, pe contul de Facebook.
Precizările MAE
Reprezentații diplomației române au anunțat, vineri seara, că MAE român l-a contactat, la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene, pe ambasadorul Ungariei în România și i-a transmis „preocuparea părții române” față de declarația menționată.
„Astfel, în măsura în care declarațiile Președintelui Ungariei, aflată în vizită privată în România, se referă și la cetățenii români de etnie maghiară, este de subliniat că, potrivit dreptului internațional, un stat nu poate să își aroge drepturi de orice fel în raport cu cetățenii altui stat. În plus, responsabilitatea primară pentru respectarea drepturilor identitare (etnice, culturale, religioase, lingvistice) ale cetățenilor români de etnie maghiară revine României, ca stat de cetățenie, Ungaria, ca stat înrudit, având cel mult un interes în consolidarea legăturilor culturale, astfel cum se arată atât în Raportul din 2001 al Comisiei de la Veneția privind tratamentul preferențial acordat minorităților naționale de statul înrudit, cât și în Declarația din 2001 a Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE intitulată Suveranitate, responsabilitate și minorități naționale”, a transmis MAE.
Conform sursei citate, prin urmare, astfel de declarații nu corespund standardelor europene în materie și nici spiritului Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară (semnat la Timișoara, la 16 septembrie 1996) și Declaraţiei de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa secolului XXI (adoptată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002), în acest an fiind marcate două decenii de la adoptarea acesteia.
„România rămâne profund atașată dezideratului promovării unei relații pragmatice cu Ungaria în interesul nemijlocit al cetățenilor români și ungari indiferent de etnie”, se arată în precizările de presă.
MAE mai menționează faptul că ambasadorul Ungariei la București a folosit prilejul discuției telefonice pentru a clarifica faptul că elementele apărute în presă română privind o eventuală participare a Președintelui Ungariei, cu ocazia vizitei, la o ceremonie de premiere a doi cetățeni români de etnie maghiară nu corespund în niciun fel realității, partea română luând notă de aceste precizări.