37 de asociaţii ale magistraţilor din Europa au solicitat unanim autorităţilor române să nu pună în practică proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, avertizând că acesta reprezintă o amenințare la adresa independenței sistemului judiciar și a statului de drept.
Asociaţia Europeană a Judecătorilor (EAJ) a adoptat, în unanimitate, în data de 2.06.2023, o rezoluţie prin care a luat act de faptul că proiectul de lege din România, privind pensia de serviciu a judecătorilor, modifică în mod dramatic și negativ procedura, condițiile de acordare și cuantumul pensiilor de serviciu ale judecătorilor.
Rezoluţia a fost adoptată în cadrul Reuniunii Asociaţiei Europene a Judecătorilor (EAJ) – Grup regional al Asociaţiei Internaţionale a Judecătorilor (IAJ) – care a avut loc la Atena (1–3.06.2023), la Reuniune fiind prezent şi preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Judecătorilor (IAJ), domnul José Igreja Matos. Rezoluţia a fost votată în unanimitate de cele 37 de asociații profesionale ale magistraților prezente.
Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), care este membră a Asociaţiei Europene a Judecătorilor (EAJ) din anul 1994, a participat la reuniune, prin jud. Andreea Ciucă, preşedinte, şi jud. (pens.) Viorica Costiniu, preşedinte de onoare. Anterior reuniunii, AMR a trimis Asociaţiei Europene a Judecătorilor o scrisoare deschisă în care a prezentat propunerile acestui proiect de lege, comparativ cu principiile europene ce guvernează statutul judecătorilor.
În cadrul reuniunii, AMR şi-a susţinut punctul de vedere, concret fundamentat, exprimat în scrisoarea deschisă şi a cerut Asociaţiei Europene a Judecătorilor adoptarea unui document prin care să solicite autorităţilor române să nu pună în practică proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.
AMR a evidenţiat, în esenţă, următoarele aspecte:
Instanțele sunt depopulate, în prezent 1.129 de posturi de judecător fiind vacante, unele dintre instanţe desfăşurându-şi activitatea cu mai mult de jumătate din personal lipsă. Tot surplusul de dosare este gestionat prin eforturi suplimentare de către judecătorii care încă sunt în activitate. Consecințele suprasolicitării şi aglomerării cu dosare, ce se soldează cu creșterea termenelor de soluționare a cauzelor şi cu scăderea calității actului de justiție, vor fi, în final, suportate de cetățenii români.
În Rezoluţia adoptată, Asociația Europeană a Judecătorilor (EAJ) a arătat că, în întâlnirea din 2 iunie 2023, a luat act de un proiect de lege în România privind pensia de serviciu a judecătorilor, care modifică dramatic și negativ procedura, condițiile de acordare și cuantumul pensiilor de serviciu ale judecătorilor.
În acest context, Asociația Europeană a Judecătorilor (EAJ) a subliniat că ceea ce se propune este incompatibil cu standardele europene și internaționale.
Astfel, articolul 8-3 din Carta Universală a Judecătorului prevede că judecătorul are dreptul la pensie, cu o pensie conformă categoriei sale profesionale. Art. 6.4 din Carta Europeană cu privire la Statutul Judecătorului prevede că judecătorii ar trebui să primească o pensie al cărei nivel trebuie să fie cât mai aproape de nivelul salariului final al acestora, ca judecători. Paragr. 54 din Recomandarea 2010/12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei statuează că ar trebui să existe garanții pentru plata pensiei care ar trebui să fie raportate în mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecătorilor în exerciţiu.
În concluzie, Asociaţia Europeană a Judecătorilor a evidenţiat următoarele: EAJ consideră propunerile de lege ca încălcând aceste principii importante și, prin urmare, ca fiind o amenințare la adresa independența justiției și a statului de drept. EAJ solicită, așadar, autorităților române să se abțină de la punerea în practică a unor astfel de propuneri.
Această rezoluție confirmă, prin vocea celor 37 asociațiile naționale membre EAJ, ceea ce AMR a susținut în mod constant: proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților încalcă independenţa justiției, pune în pericol grav funcționarea sistemului judiciar și, prin aceasta, afectează dreptul cetățenilor la un proces echitabil.
Citește și: