Magistrații își cer dreptul de a-și apăra lefurile și privilegiile în justiție. Câte procese pentru revendicări salariale sunt pe rol în România

Consiliul Superior al Magistraturii își cere dreptul de a-și apăra salariile în justiție. Magistrații acuză Ministerul Finanțelor că scoate fum fără foc, prin afirmațiile prin care acuză judecătorii și procurorii că blochează reforma fiscală prin acțiuni judecătorești, inclusiv prin sesizări la Curtea Constituțională.

“CSM a luat act de poziția exprimată de Ministerul Finanțelor, în cuprinsul unui material diseminat în spațiul public prin intermediul mass-media, în legătură cu situația acțiunilor judecătorești având ca obiect drepturi salariale ale judecătorilor și procurorilor”, comunică oficial magistrații.

Inițiativa promovării oricărui demers judiciar aparține, în virtutea liberului acces la justiție, tuturor persoanelor care consideră că le sunt afectate drepturi sau interese legitime. Din această perspectivă, este dincolo de orice îndoială faptul că și magistraților trebuie să le fie recunoscut accesul neîngrădit la justiție în condiții similare oricărei categorii profesionale, afirmă CSM.

ACTUALITATE Reacția lui George Simion, după decizia Curții de Apel de a respinge contestația lui Călin Georgescu: „Voi cere mai departe repetarea alegerilor”

16:44

ACTUALITATE Jandarmeria respinge acuzațiile Europol privind folosirea forței excesive la MITINGUL anti-TRENULEȚ de luni

16:40

Câte procese pentru drepturi salariale sunt pe rol

Din anul 2008 până în prezent s-au înregistrat pe rolul instanțelor judecătorești un număr total de 888.744 de cauze având ca obiect drepturi salariale, dintre care 855.321 promovate de alte categorii profesionale, cu mult mai mult decât totalul de 33.423 de acțiuni formulate în aceeași perioadă de personalul din sistemul justiției (judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal asimilat, personal auxiliar și conex etc.), rezumă comunicatul CSM.

Magistrații, minoritari în ponderea litigiilor salariale

“Cu alte cuvinte, acțiunile introduse de toate categoriile din sistemul judiciar, iar nu doar de către judecători și procurori, reprezintă doar 3,76% din totalul cererilor având un asemenea obiect, cu care au fost învestite instanțele judecătorești. În același timp, faptul că unele dintre acțiunile promovate în justiție sunt admise de către instanțe nu poate avea nicidecum semnificația unei atitudini abuzive a celor care le promovează, ci dimpotrivă, poate releva probleme sistemice la nivelul legislației sau al modalității de aplicare a legii de către ordonatorii de credite”, afirmă CSM.

Curtea Constituțională avizează salariile procurorilor și  judecătorilor

Legea, alături de Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 și hotărârile judecătorești pronunțate, au constituit temeiul pentru adoptarea actelor administrative pentru salarizarea judecătorilor și a procurorilor, de către ordonatorii principali de credite din sistemul justiției, explică justițiarii.

“Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă regretul față de faptul că astfel de afirmații sunt prezentate în spațiul public, cu ignorarea acestor realități, chiar de către Ministerul Finanțelor, un exponent important al autorității executive”, acuză CSM.

Abordarea pe care o promovează materialul diseminat în spațiul public are, fără îndoială, potențialul de a pune într-o lumină nefavorabilă întregul sistem judiciar, doar pentru faptul că unele persoane care își desfășoară activitatea în cadrul acestuia au ales să își exercite, în aceleași condiții ca orice alt cetățean, dreptul de acces la justiție. Împrejurarea că rezultatele demersurilor judiciare ar putea genera consecințe împovărătoare pentru bugetul de stat nu poate, în niciun caz, să conducă la o stigmatizare a persoanelor care aleg să-și exercite un drept, ci ar trebui să constituie un factor stimulator pentru autoritățile publice cu competențe în domeniul legiferării, astfel încât cadrul normativ în această materie să devină unul clar și predictibil, este concluzia reprezentanților sociCSM.