7 decembrie, momentul-cheie privind extinderea spaţiului Schengen. Suedia și Olanda susțin aderarea României. Europarlamentar: „De ce nu este Guvernul acum la Viena? De ce nu discută direct cu cancelarul, al cărui partid este cel care a declanşat criza?”

Informații de ultimă oră privind aderarea României la Schengen. Deși Olanda s-a opus constant în ultimii ani aderării României, iată că, în anul de grație 2022, Guvernul olandez a transmis că are o poziție pozitivă privind aderarea Croației și României la Schengen, în cazul Bulgariei existând în continuare ”preocupări în legătură cu statul de drept.” La rândul său, europarlamentarul PSD Victor Negrescu a precizat, într-un mesaj pe Facebook, că și Parlamentul suedez susține aderarea țării noastre. Austria – care invocă problema migrației, în cazul Bulgariei și României – rămâne astfel singura opozantă în ceea ce privește intrarea  țării noastre în Schengen.

A fi sau a nu fi în Schengen?

Europarlamentarul a punctat și faptul că „momentul cheie privind extinderea spaţiului Schengen va fi în data de 7 decembrie, cu ocazia reuniunii ambasadorilor statelor membre UE.”

Proiectul deciziei privind aderarea României la spațiul Schengen figurează în continuare pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie 2022, atunci când România ar putea primi undă verde pentru intrarea în spațiul Schengen.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

LOTO NUMERELE extrase la Tragerile Speciale de Crăciun din 22 decembrie 2024

18:50

UPDATE. Premierul Nicolae Ciucă: ”Salut recunoaşterea de către Guvernul Olandei a disponibilităţii României de a adera la Schengen”

I welcome the approval today by the 🇸🇪Riksdag Committee on 🇪🇺Affairs of the positive proposal of the Swedish gov’t in favour of 🇷🇴’s accession to the #Schengen area. This is another confirmation of 🇷🇴’s full readiness to make the 🇪🇺 internal security stronger!

— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) December 2, 2022

De asemenea, ministrul de Externe, Bogan Aurescu a scris vineri pe Twitter că se bucură să salute evaluarea pozitivă de astăzi şi poziţia guvernului olandez în sprijinul aderării la Schengen a României.

Salut în mod deosebit evaluarea&poziția pozitive ale Guvernului olandez🇳🇱 de azi în favoarea aderării României🇷🇴 la #Schengen.E rezultatul dialogului intens din ultima perioadă & al pregătirii noastre tehnice f. bune. Mulțumesc colegului meu ministrul @WBHoekstra pt tot sprijinul!

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022

UPDATE. ”Guvernul olandez are o poziție pozitivă față de aderarea Croației și României la Schengen”

Ambasada Olandei la București a postat pe pagina de Facebook mesajul Guvernului olandez privind aderarea României la spațiul Schengen.

„Guvernul olandez a informat parlamentul în cursul zilei de astăzi cu privire la poziția sa în ceea ce privește, printre altele, aderarea României la Schengen, care se află pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE din 8 decembrie.

În scrisoarea adresată Parlamentului, Guvernul olandez își reiterează abordarea bazată pe merit în ceea ce privește aderarea la Schengen, subliniată de prim-ministrul Rutte în timpul vizitei sale recente în România. Aderarea poate avea loc numai dacă statul membru respectiv al UE îndeplinește toate cerințele pentru aderarea la Schengen. Acest lucru necesită o evaluare Schengen pozitivă și actualizată, condusă de Comisia Europeană.

În conformitate cu poziția sa de lungă durată, Țările de Jos acordă, în acest context, o importanță deosebită și stării statului de drept în statul membru UE care dorește să adere la Schengen. La urma urmei, un sistem funcțional bazat pe statul de drept este esențial pentru cooperarea dintre statele membre ale UE și pentru buna funcționare a spațiului Schengen.

În acest context, guvernul salută cele două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen și recentul raport MCV privind statul de drept în România. (…)

Recentul raport MCV al Comisiei privind România prezintă progresele înregistrate în domeniul statului de drept de la raportul precedent din iulie 2021. Cu toate acestea, raportul identifică, de asemenea, faptul că o parte dintre cele 20 de recomandări din cadrul MCV nu au fost îndeplinite.  (…)

Având în vedere cele două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen și progresele identificate în recentul raport MCV privind statul de drept în România, guvernul olandez este orientat spre viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen. Acesta va lua în considerare discuțiile parlamentare care vor urma în perioada premergătoare Consiliului JAI din 8 decembrie pentru a-și stabili poziția finală cu privire la această chestiune importantă.

Cu toate acestea, în ceea ce privește Bulgaria, Țările de Jos consideră că viitorul Consiliu JAI este prea devreme pentru a lua o decizie cu privire la aderarea acesteia la spațiul Schengen. Acest lucru se datorează, în principal, preocupărilor în domeniul statului de drept și al corupției din Bulgaria, care ar putea afecta buna funcționare a spațiului Schengen și a gestionării frontierelor.”, se arată în postarea de pe pagina de Facebook a Ambasadei Olandei la București.

UPDATE. „Momentan, atât în Austria, cât şi în Olanda aceste partide blochează accesul ţării noastre la zona de liberă circulaţie”

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu afirmă, vineri, pe Facebook, că Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Acesta susține că aşteaptă ”ca şi celelalte familii politice europene, Partidul Popularilor Europeni, RENEW sau Conservatorii Europeni să sprijine România cu adevărat, deoarece momentan, atât în Austria, cât şi în Olanda aceste partide blochează accesul ţării noastre la zona de liberă circulaţie”.

”Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Votul a avut loc în această dimineaţă în Comisia de Afaceri Europene. Opoziţia social-democrată a salvat guvernul de dreapta deşi acesta este susţinut de o coaliţie din care fac parte extremiştii, demonstrând astfel încă o dată faptul că influenţa Partidului Social Democrat în familia social-democrată europeană este reală şi în interesul României”, a anunţat Negrescu.

Europarlamentarul PSD a mai afirmat că aşteaptă ”ca şi celelalte familii politice europene, Partidul Popularilor Europeni, RENEW sau Conservatorii Europeni să sprijine România cu adevărat, deoarece momentan, atât în Austria, cât şi în Olanda aceste partide blochează accesul ţării noastre la zona de liberă circulaţie.”

”Dar pentru că aderarea la Schengen este un obiectiv naţional, am intrat şi noi în contact cu aceste formaţiuni politice pentru că nu dorim politizarea subiectului şi credem că trebuie să fim uniţi pentru interesul României. Momentul cheie privind extinderea spaţiului Schengen va fi în data de 7 decembrie, cu ocazia reuniunii ambasadorilor statelor membre UE, în care se decide ordinea de zi finală a Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne”, mai spune Negrescu.

UPDATE. „Cu toții știm că România e țara secretomaniei. Că transparența e o iluzie aici”

 Nicu Ștefănuță, europarlamentar USR PLUS- Renew Europe, susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, că România este deficitară la capitolul comunicare, atât cu  cetățenii săi, cât și cu țările care se opun aderării la Schengen, în cazul de față Austria. 

„În timp ce ați sărbătorit Ziua Națională, la Bruxelles a avut loc ceea ce în limbaj diplomatic se numește „un non event.” Adică statele membre reunite la nivel de ambasador au indicat că nu au o linie unitară privind Schengen și aderarea noastră.

Mai exact, Austria a exprimat NU-ul, iar Olanda a spus că are nevoie de o decizie parlamentară. Este modul lui Rutte de a spune, ca Pilat din Pont: „mă spăl pe mâini de această decizie.” Croația este OK, ei sunt ca și trecuți în Schengen. La noi și la bulgari încă nu e clar, deși decuplarea unei țări de alta este posibilă.”

„De ce nu este Guvernul acum la Viena? De ce nu discută direct cu cancelarul, al cărui partid este cel care a declanşat criza – înspăimântat fiind de scăderea în sondaje şi de creşterea FPO. Cum este posibil să nu știm nimic, să nu se comunice nimic? Cu toții știm că România e țara secretomaniei. Că transparența e o iluzie aici.

Că mereu există un mare interes cunoscut numai de unii și că e «pentru binele vostru să nu știți adevărul». Dar până și cele mai avansate țări din lume știu că este important să comunici cu cetățenii tăi. Să nu îi iei de proști. Să le arăti respectul, să ai încredere că pot gestiona adevărul, oricât de dur ar fi”, a conchis europarlamentarul.

UPDATE: Comitetul Reprezentanților Permanenți (Coreper), format din ambasadori ai statelor membre, a discutat despre extinderea spațiului Schengen în Croația, Bulgaria și România, ca parte a pregătirilor pentru reuniunea Consiliului pentru Justiție și Afaceri interne, de săptămâna viitoare.

Potrivit unor surse diplomatice, citate de publicațiile Index și Total Croatia News, ambasadorul olandez a fost împotriva acceptării Bulgariei, Germania a sprijinit toate cele trei țări, iar Austria a fost împotriva Bulgariei și a României.

Recent, Klaus Iohannis s-a declarat încrezător în posibilitatea ca aderarea României la Schengen să se decidă în data de 8 decembrie. Anterior, șeful statului a declarat că este posibilă o amânare cu o lună sau două a deciziei.

”Vreau să fiu foarte clar, dacă din varii motive nu vom reuşi până pe 8 decembrie să avem o certitudine că lucrurile sunt foarte clare, există posibilitatea ca această decizie să fie amânată, cu o lună sau cu două luni până când toate întrebările primesc răspunsuri clare şi corecte şi toată lumea va fi convinsă că noi nu numai că nu suntem o vulnerabilitate, am fi un real câştig pentru Spaţiul Schengen şi ca să completez ce am spus – unii au întrebări pentru noi şi alţii pun sub semnul întrebării Schengen. Spaţiul Schengen funcţionează după nişte reguli care au fost stabilite acum câţiva ani”, a precizat președintele României.

De ce nu a intrat România până acum în Schengen

Cu toate că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare pentru aderarea cu drepturi depline, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere. Prin votul lor din 18 octombrie 2022, eurodeputații au reiterat cererea de admitere a celor două țări în spațiul Schengen cât mai curând posibil, subliniind că libertatea de mișcare se află în centrul proiectului UE.

Drumul României spre Schengen, după 11 ani de așteptări, nu duce lipsă de provocări, după pozițiile exprimate de oficiali din Olanda, Suedia și, cel mai recent, Austria.

Într-unul dintre scenariile avansate recent de europarlamentarul român Victor Negrescu, acesta preciza că se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România.

Europarlamentarul Cristian Bușoi și-a exprimat recent încrederea și optimismul cu privire la aderarea României în Spațiul Schengen, într-un interviu pentru GÂNDUL EXCLUSIV.

În cazul Croației, pe 10 noiembrie 2022 Parlamentul și-a dat acordul pentru cererea de aderare a Croației la spațiul Schengen până la finele lui 2022.

Condițiile de aderare la spațiul Schengen

Pentru a fi acceptat în Schengen, sunt obligatorii următoarele condiții:

• țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
• țările trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
• țările trebuie să se conecteze și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS)

Potrivit Parlamentului European, peste 1,25 miliarde de călătorii au loc anual în spațiul Schengen. Controalele interne la frontieră au fost abolite în această zonă, dar statele și-au păstrat dreptul de a reintroduce controale temporare în cazul unor amenințări serioase la adresa politicilor publice sau securității interne.

Totuși, din 2015, pe fondul crizei migrației, precum și a creșterii amenințărilor teroriste transfrontaliere, mai multe state Schengen au reintrodus astfel de controale și chiar le-au prelungit de mai multe ori, iar pandemia de COVID-19 a reprezentat un nou motiv pentru a le reintroduce.

În acest context, la sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a propus revizuirea regulilor ce guvernează spațiul Schengen, pentru a se asigura că reintroducerea controalelor interne rămâne o măsură de ultimă instanță și pentru a încuraja folosirea unor măsuri alternative, cum ar fi controale specifice de poliție și o cooperare îmbunătățită a forțelor de poliție.

„Parlamentul European are în lucru această propunere. Deputații europeni au obiectat în repetate ocazii împotriva reintroducerii frecvente a controalelor, care împiedică libera circulație a persoanelor în UE”, a transmis Legislativul comunitar.

Sondaj CURS: Românii, optimiști în privința șanselor de aderare la Spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2022

Românii sunt optimiști în privința șanselor țării noastre de a fi admisă în Spațiul Schengen până la finalul anului 2022, potrivit unui sondaj CURS, realizat la nivel național în perioada 8-22 noiembrie.

Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS a publicat datele celui mai recent sondaj de tip omnibus, realizat în perioada 8-22 noiembrie 2022, prin interviuri față în față, pe un eșantion de 1.067 respondenţi, în vârstă 18 ani şi peste. Pentru prima dată, sondajul conține și o întrebare referitoare la Spațiul Schengen.

Astfel, potrivit cercetării sociologice, 13% dintre români sunt siguri că România va fi admisă în Spațiul Schengen, 45% sunt mai degrabă optimiști în această privință, în timp ce 24% dintre români cred că șansele sunt mai degrabă mici pentru ca România să fie admisă în Schengen, iar 11% sunt convinși că acest lucru nu se va întâmpla. (Citește continuarea AICI) 

A fi sau a nu fi în Schengen. 7 decembrie, momentul-cheie privind extinderea spaţiului Schengen. Suedia și Olanda susțin aderarea României. Europarlamentar: „De ce nu este Guvernul acum la Viena? De ce nu discută direct cu cancelarul, al cărui partid este cel care a declanşat criza”

Autor

Elena Popescu

Elena Popescu iubește jurnalismul încă din adolescență, atunci când și-a descoperit pasiunea pentru scriitură. Primul job a fost la numai 21 de ani, când lucra ca reporter pentru un ziar săptămânal. ... vezi toate articolele

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele