Toți românii care au credite ipotecare cu dobândă legată de IRCC au primit o veste proastă: creșterea indicelui bancar va aduce și o explozie a ratelor bancare!
IRCC a crescut de la 2,65% pe an la 4,06%, iar asta înseamnă că dobânda va creşte de la 5%-5,6%, cât este în prezent, până la 7%-7,8%.
Potrivit economica.net, românii care au credite vor trebui să scoată mai mulţi bani din buzunar.
Simulările de calcul făcute de mai multe bănci comerciale, dar și o simulare efectuată pe baza dobânzilor medii publicate de BNR, arată că dobânda la creditele ipotecare în lei legate de IRCC creşte de la 5,6% la 7%. În unele cazuri, ajunge chiar și la 7,8%.
Astfel, rata lunară medie pentru un credit ipotecar contractat prin Programul „Noua Casă” creşte cu valori cuprinse între 200 şi 250 de lei. Există câteva variabile – în funcţie de bancă, de valoarea creditului rămas de rambursat, plus perioadă şi alte comisioane specifice.
În prezent, pentru un credit de 300.000 de lei acordat pe o peroioadă de 25 de ani, cu dobândă variabilă IRCC (2.65% + marja băncii, de 2%) și fără alte comisioane, avem o rată lunară de 1.694 de lei! Dar, o dată cu creşterea IRCC, rata va ajunge, conform noilor calculelor, la 1.944 lei.
Specialiştii în finanțe-bănci estimează că dobânda IRCC va creşte iar începând cu luna ianuarie 2023, ajungând până la 5,64%!
Indicele IRCC este calculat ca medie zilnică pe baza dobânzilor aferente tuturor tranzacţiilor interbancare. Diferenţa între ROBOR şi dobânda la tranzacţiile interbancare, pe baza cărora se calculează indicele IRCC, constă în faptul că ROBOR este o medie aritmetică a dobânzilor afişate de bănci, pe când IRCC este o medie ponderată a tranzacţiilor.
Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este cotat la 7,93%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţia şi politica fiscală.