Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene anunţă, într-un comunicat transmis joi, că în anul 2022, rata de absorbţie a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune 2014–2020 a crescut de la 53% la 73%, iar pe parcursul anului au fost implementate măsuri de peste 2 miliarde de euro care să stimuleze mediul de afaceri.
Ministrul Marcel Boloş afirmă că anul 2023 va aduce cele mai multe oportunităţi pe care România le‑a avut vreodată iar obiective importante pentru acest an cuprind peste 200 de apeluri din cadrul Politicii de Coeziune 2021–2027, creşterea gradului de absorbţie la peste 95% şi depunerea cererilor de plată 3 şi 4 din PNRR, care înseamnă, implicit, îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor aferente.
”Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat aferent Politicii de Coeziune 2021–2027, care aduce 46 de miliarde de euro pentru investiţii strategice. De asemenea, investiţiile au primit undă verde, după ce toate cele 16 programe aferente noului cadru financiar multianual au fost aprobate. Guvernul, prin MIPE, a depus în 2022 două cereri de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), una în valoare de 2,6 de miliarde euro şi o alta de 2,8 miliarde euro, condiţionate de îndeplinirea a 72 de jaloane şi ţinte. Pentru prima, Executivul European a virat deja suma în conturile României”, anunţă ministerul.
MIPE precizează că în anul 2022, rata de absorbţie a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune 2014–2020 a crescut de la 53% la 73%, iar pe parcursul anului au fost implementate măsuri de peste 2 miliarde de euro care să stimuleze mediul de afaceri, fiind în acelaşi timp acordată o atenţie deosebită persoanelor vulnerabile.
”Printre obiectivele asumate pentru 2023 se numără simplificarea şi debirocratizarea procesului de accesare a fondurilor europene, continuarea sprijinirii persoanelor vulnerabile printr‑o nouă serie de măsuri, consolidarea parteneriatului cu mediul de afaceri”, spune ministerul Investiţiilor.
Obiectivele pentru anul 2023 asumate de ministrul Marcel Boloş sunt simplificarea, debirocratizarea şi digitalizarea în domeniul fondurilor europene prin crearea unui cadru normativ eficient şi orientat spre sprijinirea beneficiarului şi eliminarea timpilor morţi din procesele de evaluare, selecţie şi contractare a proiectelor cu finanţare din fonduri europene. Va fi aprobat și un cod al fondurilor europene.
Va continua sprijinirea din fonduri europene a măsurilor sociale pe parcursul anului 2023, mai precizează ministerul. Este vorba despre plata a două tranşe de 700 lei/sezon rece pentru plata facturilor la energie, plata a 6 tranşe de 50 euro pentru vouchere de alimente, sprijinirea eleviilor vulnerabili şi în anul şcolar 2023–2024 prin acordarea de vouchere pentru rechizite şi îmbrăcăminte, acordarea de trusouri pentru copiii nou-născuţi în familii dezavantajate, sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi prin finanţarea tehnologiilor asistive, implementarea unor vouchere de rezilienţă pentru sprijinirea populaţiei vulnerabile prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire prin investiţii în servicii comunitare care să includă posibilitatea sprijinirii în activităţile casnice/cotidiene, precum şi a unor servicii pentru reparaţia locuinţelor şi distribuţia celei de a 6‑a tranşe de pachete alimentare pentru cei 1,18 milioane de români aflaţi în situaţii de excluziune socială.
Boloş îşi asumă şi încheierea tuturor contractelor de finanţare aferentă măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri din cadrul PO Competivitiate 2014–2020, respectiv 411 şi 411 bis, până la 31 martie 2023, precum şi operaţionalizarea unui sistem informatic modern, flexibil, interoperabil cu alte sisteme informatice care să facilitize automatizarea proceselor de evaluare şi selecţie la finanţare a proiectelor pe fonduri europene în primul trimestru al anului 2022 pentru modulele referitoare la etapele de autentificare a beneficiarilor, lansare a apelurilor de proiecte şi respectiv depunere proiect/cerere de finanţare; Ministrul Investiţiilor are în plan şi implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă prin depunerea Cererilor de Plată nr. 3 şi 4, în valoare de aproximativ 6,3 miliarde euro precum şi ajustarea PNRR prin introducerea capitolului RepowerEU, respectiv asigurarea unei alocări suplimentare de 1,3 miliarde euro pentru finanţarea proiectelor care să contribuie la independenţa energetică a României, în contextul tranziţiei verzi şi digitale – proiecte de producere de energie verde, inclusiv investiţiile în eficienţa energetică a canalelor de irigaţii.
”Acoperirea riscului de decomitere aferent tuturor programelor operaţionale 2014–2020, prin declaraţii de cheltuieli care să permită atingerea unui grad de absorţie a fondurilor europene de peste 95% – o absorţie de peste 6 miliarde euro aferentă perioadei de programare 2014–2020, aferentă anului 2023, lansarea a unui număr de peste 200 de apeluri de proiecte, în valoare de 20 miliarde euro aferente perioadei de programare 2021–2027 în cadrul celor 16 programe operaţionale aprobate de către Comisia Europeană”, sunt alte obiective ale MIPE.
Anul 2022 a fost unul marcat de necesitatea gestionării simultane a cadrului şi mecanismelor aferente politicii de coeziune alocate României pentru perioada de programare 2021–2027, a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi a programelor finanţate prin fondurile europene structurale şi de investiţii 2014–2020.