Marcel Boloş: Suntem singura ţară din UE care îşi permite LUXUL de a avea indemnizaţia de concediu medical mai mare decât salariul

Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, a declarat luni, la dezbaterea moţiunii simple a USR și Forța Dreptei împotriva sa, din plenul Camerei Deputaţilor, că intenționează să vorbească despre o aşa numită „taxă pe boală”, care nu există în Codul Fiscal. El a precizat că, cel puțin la nivel european „nu există niciunde un sistem de plată al concediilor medicale atât de ineficient ca în România. 

”Suntem singura ţară din UE care îşi permite luxul, cu consecinţele dezastruoase de rigoare, de a avea indemnizaţia de concediu medical mai mare decât salariul atunci când eşti la serviciu”, a mai spus ministrul, potrivit News.ro.

El a adăugat că, în calitate de ministru al Finanţelor, „este important să subliniez angajamentul meu faţă de procesele democratice şi respectul pentru opiniile şi preocupările exprimate de toţi membrii Parlamentului. Trist este însă când unii aleg să folosească instrumentele democratice pentru lupte politice meschine care uneori ne plasează în situaţii de-a dreptul paradoxale. Da, se pare că astăzi sunt aici să vorbesc despre o aşa numită „taxă pe boală”, care nu există în Codul Fiscal”, a spus Marcel Boloş în plen.

Boloș: Am ajuns să creştem încasările la bugetul de sănătate la aproximativ 5 miliarde lei

El a arătat că ”avem cu totul altceva în Codul Fiscal care este cu totul alt lucru şi anume: Contribuţia la Asigurările Sociale de Sănătate sau, cum îi spunem noi, CASS, pe care ar trebui să o plătească toată lumea, toţi asiguraţii din sistemul de sănătate, pentru a nu genera deficite bugetului de sănătate şi mai mari faţă de cele care le avem în prezent”.

”Am stabilit o regulă anul trecut (probabil că s-a uitat între timp) pentru toţi asiguraţii din sistemul public de sănătate şi anume că toţi cei asiguraţi din sistemul public de sănătate plătesc CASS, fără facilităţi nejustificate sau întreruperi pe perioada stagiului de cotizare, pentru că nu-i aşa, domnilor parlamentari semnatari ai moţiunii simple, sunteţi conştienţi că sănătatea nu are nevoie de faliment şi sănătatea este mai presus de orice lucru pentru fiecare dintre români. Tocmai de aceea am eliminat facilităţile fiscale anul trecut prin Legea 296/2023 chiar de la constructori, IT-işti, industria alimentară şi agricultură, pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Aşa am ajuns să creştem încasările la bugetul de sănătate la aproximativ 5 miliarde lei lunar, însă tot insuficient faţă de nevoia de fonduri pentru sănătate pe care România o are. Am rămas tot cu deficit de fonduri la bugetul de sănătate, tot cu nemulţumiri din partea pacienţilor pentru calitatea serviciilor medicale”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Românii, europenii care scot cei mai mulţi bani din propriul buzunar pentru sănătate

”Ştiu oare domnii de la USR că România este pe locul 1 în UE la decese din cauze prevenibile şi tratabile? Şi că numărul morţilor, din cauze evitabile, este de două ori mai mare decât media UE? Îi invit să arunce un ochi pe raportul despre Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană pe anul 2023. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România au rămas cele mai scăzute din blocul european, asta în timp ce doar unul din trei români plătea asigurare de sănătate. Ştiţi că românii sunt europenii care scot cei mai mulţi bani din propriul buzunar pentru sănătate? Sau că speranţa de viaţă la naştere în ţara noastră este a treia cea mai scăzută din Uniunea Europeană şi cu 5,4 ani mai mică decât media UE? Cred că acestea sunt, domnilor, adevăratele probleme care trebuie să ne preocupe”, a mai spus Boloş.

Ministrul a mai arătat că în acest timp, ”peste 1,2 miliarde de euro pleacă lunar de la Ministerul Finanţelor către Casa Naţională de Sănătate pentru a asigura funcţionarea în limitele de supravieţuire a sistemului public de sănătate din România, respectiv a spitalelor, ambulatoriilor de specialitate, plata medicamentelor, asigurarea banilor pentru programele de boli cronice, plata medicilor de familie şi multe alte categorii de cheltuieli pe deplin necesare celor care sunt bolnavi şi în suferinţă.

”O sumă uriaşă plătită lunar pentru sănătatea românilor şi, din păcate, cu servicii medicale a căror calitate şi promptitudine adeseori sunt criticate, pe bună dreptate, de către români. După toate aceste realităţi prezentate mai sus se naşte o întrebare legitimă: Are nevoie acest buget destinat serviciului public de sănătate de mai multe fonduri? (..) Se observă că e nevoie uriaşă de fonduri, iar din păcate avem o creştere anuală a acestui buget în medie de 5%, foarte mică faţă de cea ce Casa Naţională de Sănătate are nevoie. Atenţie, numai pentru anul 2024 Casa de Sănătate a depus la Ministerul Finanţelor solicitări de fonduri de peste 93 mld lei, adică de peste 18,6 mld euro, cât tot bugetul anual alocat pentru sănătate inclusiv pentru bugetul alocat Ministerului Sănătăţii”, a completat el.

”Uitându-ne cu atenţie la această situaţie financiară precară prezentată, pe care bugetul de sănătate o are, în cele din urmă a trebuit să continuăm cu măsuri, deloc plăcute, care să asigure justa colectare a fondurilor puţine pe care le avem la bugetul de sănătate mai ales pentru activităţile care privesc finanţarea concediilor medicale”, a completat Boloş

El a precizat că ”nu este vorba de o taxă nouă pe concedii medicale, ci de o eliminare a acestei facilităţi”.

”Nu există nicăieri în Uniunea Europeană aşa ceva. Am studiat modelele de finanţare din Germania, Franţa, Italia, Spania. Nu există niciunde un sistem de plată al concediilor medicale atât de ineficient ca în România”, a arătat Boloş.

El a menţionat că ”Guvernul a urmărit cu totul altceva: să elimine risipa şi modul profund injust în care se desfăşoară lucrurile în ceea ce priveşte plata concediilor medicale în România”.

Ce tipuri de certificate medicale se eliberează pentru concediile medicale ale românilor

Marcel Boloş a mai spus că ”a discutat cu oameni de afaceri şi i-au spus că, în sfârşit, angajaţii certaţi cu munca nu-şi vor mai putea găsi refugiul în concedii medicale mai mult sau mai puţin justificate”.

”Domnilor parlamentari, mediul de afaceri îşi doreşte această măsură pentru a nu încuraja statul acasă al angajaţilor ci participarea activă la activităţile curente ale companiilor”, a completat Boloş.

”Că sistemul de plată al concediilor medicale este unul păgubos şi antrenează după el diverse activităţi speculative, o spun cifrele de la sine: 2022 – număr de certificate medicale eliberate: 4.124.886, atenţie, număr zile de concedii medicale 29.452.257, valoarea bugetului alocat pentru plata concediilor medicale 5, 9 miliarde lei. 2023 – număr de concedii medicale eliberate: 3.361.223, număr zile de concedii medicale 24.870.933, valoare buget alocat pentru plata concediilor medicale 3,6 miliarde lei. Iar pentru anul 2024 avem de asemenea un buget record alocat pentru concediile medicale de aproximativ 3,7 miliarde lei. Numai în anul 2023 din totalul de 3.361.223 certificate medicale eliberate, 1.800.883 au fost eliberate de cabinetele medicale individuale, 1.317.722 de ambulatoriile de specialitate şi doar 242.618 certificate medicale eliberate de către spitale”, a mai spus Boloş.

El a prezentat şi ce tipuri de certificate medicale se eliberează: Boală obişnuită: 1.905.100; Urgenţă medico-chirurgicală: 695.106; Boală infectocontagioasă: 57.735; Boală cardiovasculară: 69.309 şi altele. ”În timp ce numărul de certificate medicale, despre care dumneavoastră vorbiţi în textul moţiunii simple, au următoarea structură: Sarcină şi lăuzie: 245.470, îngrijire copil bolnav: 130.855, neoplazii: 123.690”, a dat ministrul exemplu.