Marcel Ciolacu, proiect de lege pentru susținerea traseelor de tipul Via Transilvanica. Premierul s-a întâlnit cu Alin Ușeriu și Marcel Iureș

Premierul Marcel Ciolacu spune că dorește ca Via Transilvanica să devină un motor de regenerare și de dezvoltare economică pentru cele peste 400 de sate și cătune pe care le traversează.

Șeful Executivului a anunțat că s-a întâlnit cu reprezentanții Asociației Tășuleasa Social și că Guvernul va iniția un proiect de lege cu privire la instituirea și administrarea acestui nou tip de traseu turistic.

„M-am întâlnit astăzi cu Alin Ușeriu și Marcel Iureș, reprezentanții Asociației Tășuleasa Social, pentru a găsi – împreună! – cele mai bune soluții prin care  #ViaTransilvanica, primul traseu turistic pedestru de lungă distanță din România, să poată fi dezvoltat și pus în valoare. Destinat exclusiv drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare, cu o distanță de 1.400 de km, Via Transilvanica va traversa  România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin”, a transmis premierul Marcel Ciolacu, vineri, pe contul de Facebook.

EXTERNE Schengen 2025, ora 00.00. Miniștrii de Interne român și bulgar vor DESFIINȚA simbolic bariera de pe Podul Prieteniei

18:50

POLITICĂ Economistul Cristian SOCOL explică măsurile impuse de guvern/ „În astfel de momente, dacă îți tremură genunchii, mai bine pleci”

18:37

Câte județe traversează traseul

Potrivit organizației neguvernamentale, Via Transilvanica, „drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță de 1.400 de kilometri care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite, stâlpi indicatori, iar la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual, borne care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume și care însoțesc călătorii pe tot parcursul drumeției.

„Îmi doresc ca Via Transilvanica să devină un motor de regenerare și de dezvoltare economică pentru cele peste 400 de sate și cătune pe care le traversează, localități care și-au păstrat nealterate patrimoniul natural, arhitectura și tradițiile. Iar, pentru aceasta, Guvernul va iniția un proiect de lege cu privire la instituirea și administrarea acestui nou tip de traseu turistic, traversarea anumitor tipuri de zone cu regim special și modalități de control pentru menținerea specificului traseului. Pentru a putea „Cumpăra românește!” pe Via Transilvanica!”, a conchis premierul.

Traseul traversează zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și e împărțit în șapte ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana. În total, Via Transilvanica parcurge 107 unități administrativ-teritoriale din România, și pune în valoare patrimoniul natural și cultural al fiecărei regiuni.

Sursa foto: Facebook – Marcel Ciolacu