Marcel Ciolacu propune modificarea Constituției: „Când ai o astfel de majoritate în Parlament îți propui și lucruri mai îndrăznețe și mai mărețe”. Când a mai fost revizuită Legea fundamentală

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, spune că modificarea Constituției este un demers care trebuie pornit, ținând cont de majoritatea parlamentară. El nu dă detalii despre articolele vizate pentru a fi schimbate, dar afirmă că atribuțiile președintelui nu ar trebui modificate.

„Când ai o astfel de majoritate în Parlament îți propui și lucruri mai îndrăznețe și mai mărețe. A mai fost o încercare de modificare a Constituției. Trebuie pornit de la acele dezbateri. Societatea se modernizează, provocările sunt cu totul altele. Cred că nimeni se mai aștepta ca în Europa să mai avem de-a face cu un război. Trebuie privite din toate unghiurile și sunt convins că vor fi mai multe opinii și decizii. Este un demers care trebuie pornit. Eu am spus că ar fi cazul să pornim acest demers, ținând cont și de majoritatea pe care o avem”, a spus Ciolacu, citat de Mediafax.

Liderul PSD spune că acesta este „un demers care trebuie pornit repede”.

DECLARAȚII EXCLUSIVE 35 de ani de la REVOLUȚIE, aceeași frustrare și un DOSAR care nu poate rupe blestemul. „Pe acest fond, este ușor să manipulezi masa de nemulțumiți”

08:00

LIVE UPDATE Război în Orientul Mijlociu, ziua 443. ȘOC la Damasc: cine va fi noul ministru al Apărării!

07:44

„Sunt ferm convins că nici eu, nici dumneavoastră nu modificăm Constituţia astăzi. Este un demers care trebuie pornit repede. Eu astăzi am făcut un anunţ că ar fi cazul să pornim acest demers, ţinând cont şi de majoritatea pe care o avem. Cred că corect ar trebui constituită o comisie specială şi de la Cameră şi de la Senat, cum se face acum şi cu legile siguranţei naţionale şi acolo trebuie pornit acest demers”, a adăugat Ciolacu.

Președintelui Camerei Deputaților i s-ar părea corect să fie constituită o comisie specială a celor două camere ale Parlamentului

Adoptarea Constituției din 1991 și revizuirea din 2003

La 21 noiembrie 1991, proiectul de Constituţie a României a fost votat de deputaţii şi senatorii, constituiţi la acea vreme în Adunarea Constituantă. La 8 decembrie acelaşi an, proiectul avea să fie aprobat prin referendum de către cetăţeni. Procesul de elaborare a proiectului de Constituţie a durat un an şi jumătate, timp în care Parlamentul, constituit în Adunare Constituantă, a dezbătut şi votat proiectul de Constituţie, propus de Comisia de redactare a proiectului de Constituţie, potrivit cdep.ro, citată de DIGI24.

Printre modificările aduse de revizuirea din 2003 se numără: stabilirea mandatului preşedintelui ţării la cinci ani faţă de patru ani cât era în Constituţia din 1991 (art. 83 din Constituţia din 2003); introducerea unui nou alineat care prevede că preşedintele nu îl poate revoca pe primul ministru (art. 107); transformarea Curţii Supreme de Justiţie în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (art. 126 din Constituţia revizuită); sporirea rolului şi importanţei Consiliului Superior al Magistraturii ca fiind garantul independenţei justiţiei şi incluzând în componenţa acestuia reprezentanţi ai societăţii civile (art. 133, 134 din Constituţia revizuită); scăderea numărului de cetăţeni care pot promova o iniţiativă legislativă de la 250.000 la 100.000 (art. 74 din Constituţia revizuită); restrângerea imunităţii parlamentare la voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului (art. 72 din Constituţia revizuită).

Pentru fluidizarea activităţii legislative şi eliminarea etapelor medierii şi divergenţelor, Constituţia din 2003 a prevăzut o mai bună partajare a competenţelor legislative ale fiecăreia dintre camere, asigurându-se o anumită specializare a acestora, dar, în acelaşi timp, o menţinere a egalităţii în atribuţii.

Potrivit modificării din 2003, proiectele legislative sunt dezbătute şi adoptate de ambele Camere, dar, pe rând, fiecare Cameră va avea o competenţă decizională, în sensul că a doua Cameră sesizată se va pronunţa definitiv în domeniul rezervat acesteia.

Cu privire la administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale, Constituţia din 2003 prevede că, pe lângă principiile descentralizării şi autonomiei locale, aceasta se întemeiază şi pe principiul deconcentrării serviciilor publice, subliniindu-se că între prefect şi celelalte autorităţi publice locale nu există raporturi de subordonare (art. 120, art. 123), conform cdep.ro.

O altă completare adusă prin revizuirea din 2003 a fost precizarea conform căreia statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale. (art. 1 din Constituţia revizuită).

În privinţa drepturilor şi libertăţilor, Constituţia revizuită din 2003 introduce „dreptul părţilor la un proces echitabil, imparţial, într-un termen rezonabil” (art. 21 din Constituţia revizuită), având ca scop creşterea răspunderii în înfăptuirea justiţiei şi asigurarea respectării drepturilor omului în materie jurisdicţională, conform site-ului cdep.ro.

Revizuirea din 2003 vizează şi sporirea rolului Avocatului Poporului al cărui mandat creşte de la 4 la 5 ani (art. 58 din Constituţia revizuită). Acesta are, odată cu revizuirea din 2003, şi dreptul de a sesiza direct Curtea Constituţională asupra neconstituţionalităţii unor legi (art. 146 din Constituţia revizuită), notează Agerpres.

Autor

Otilia Serescu

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și ... vezi toate articolele