Marian Enache, președintele CCR, dă undă verde tăierii pensiilor speciale, cu excepția celor ale magistraților

Noul președinte al Curții Constituționale, Marian Enache, spune că statul are obligația să judece pensiile speciale în raport cu realitățile socio-economice.

Marian Enache precizează că se pot adapta acestor „realități” toate pensiile speciale, mai puțin cele ale magistraților, potrivit mediafax.ro.

„Pentru restul pensiilor speciale, o decizie a Curții Constituționale trebuie să fie şi adecvată. Voi urmări ca deciziile CCR să fie adecvate şi realităţilor socio-economice, fără a încălca prevederile constituţionale şi legile.

În general, trebuie să avem decizii echilibrate şi cu măsură. La militari, lucrurile trebuie chibzuite, și la adoptarea legilor, şi la pronunţarea deciziilor. Pentru militari, legiuitorul trebuie să se gândească foarte bine dacă nu este justificat să aibă pensii, indemnizaţii”, a declarat preşedintele CCR, Marian Enache.

Marian Enache, judecător al Curții Constituționale din 2016 și președinte al CCR din iunie 2022, a încasat, în 2021, 452.856 de lei din pensia specială ca magistrat și din pensia cuvenită pentru contribuția la Casa de Asigurare a Avocaților. Președintele CCR a încasat 37.738 de lei pe lună din pensie, așa cum rezultă din ultima declarație de avere, din 15 iunie 2022.

La această sumă se adaugă și 16.156 de lei indemnizația pentru limită de vârstă de la Camera Deputaților.

Marian Enache a mai câștigat anul trecut 302.489 lei ca judecător la Curtea Constituțională, adică 25.207 lei pe lună.

Magistrații au cele mai mari pensii de serviciu

Pensiile de serviciu sunt formate dintr-o cotă plătită din bugetul asigurărilor sociale – respectiv pensia cuvenită strict în funcție de contributivitate – şi o cotă plătită de la bugetul de stat  – care este diferența dintre cuantumul stabilit prin legi speciale și pensia pe care ar fi urmat beneficiarul să o primească pe baza sumelor virate din salarii.

Numărul pensionarilor de serviciu a fost, în august 2022, de 9.879, cu 15 în plus faţă de luna precedentă (9.864). Cei mai mulţi, 4.763, suni beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, iar această categorie – care are cele mai mari pensii medii de serviciu – a crescut cel mai mult, cu 30 de persoane.

Acești beneficiari, foști magistrați, au cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.102 de lei, din care 19.747 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.160 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Luna trecută, aceasta era de 20.885 lei.

În clasamentul celor mai mari pensii de serviciu urmează beneficiarii Legii 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România – 1.390 de pensionari – cu o pensia medie ce se ridică la 11.354 de lei, din care 7.531 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pe locul trei sunt pensiile de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi – care au fost primite de 564 de persoane, cu o medie de 8.476 de lei, din care 3.426 de lei este suma suportată din bugetul de stat.

Cei 764 de beneficiarii Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au încasat în august o pensie medie de 5.792 de lei, din care 2.823 de lei de la bugetul de stat, conform Casei Naţionale de Pensii Publice.

O sumă de peste 5.000 de lei încasează, în medie și cei 1.669 de beneficiari ai Legii 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, care aveau o pensie medie de 5.003 de lei, din care 2.594 de lei suportaţi din bugetul de stat.

La câteva zeci de lei distanță sunt beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar – 729 de persoane – care aveau o pensie medie de 4.929 de lei, din care 2.524 de lei de la bugetul de stat.

PE ACELAȘI SUBIECT:

Un pensionar de lux încasează cât 21 de beneficiari ai pensiei minime garantate. Câți seniori trăiesc din indemnizație socială în România