Măsurătorile Ministerului Transporturilor au confirmat că adâncimea Canalului Bâstroe a ajuns la 7 metri, după dragajele făcute de Ucraina

Datele strânse în urma măsurătorilor pe Canalul Bâstroe, coordonate de partea ucraineană, dar la care au participat și specialiști ai Ministerului român al Transporturilor și Infrastructurii (MTI), arată că acesta a fost adâncit la 7 metri, au confirmat pentru Gândul surse din cadrul instituției.

Toate rezultatele măsurătorilor făcute de experții români și ucraineni pe Canalul Bâstroe sunt analizate de specialiștii de sub autoritatea Ministerului Mediului, așa cum a anunțat recent ministrul Tanczos Barna, fără să dea însă detalii despre cifrele „brute” primite de la Ministerul Transporturilor.

„Colegii noştri specialiști în hidrologie, INHGA (Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor), fac modelările în sistemul informatic. După estimările noastre inițiale, aceste modelări durează între 10 şi 14 zile. Sper ca în cel mai scurt timp posibil să avem şi o modelare a întregului canal navigabil şi a întregului braț Chilia, inclusiv Canalul Bâstroe, să vedem ce calitate au datele şi cât de precise sunt. Imediat cum suntem gata, le vom face publice”, spunea ministrul Mediului, în 9 mai.

Surse din Ministerul Transporturilor au dezvăluit pentru Gândul că se confirmă, în mare, ceea ce anunțaseră omologii ucraineni privind lucrările de dragaj efectuate.

Discuția privind lucrările pe Canalul Bâstroe, aflat pe teritoriul Ucrainei, a fost repusă pe tapet de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a anunțat, în 15 februarie, că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a Canalului Bâstroe”. Ucraina a admis ulterior că a făcut lucrări de dragare, susținând că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri.

În cazul privind adâncirea Canalului Bâstroe – căreia România i se opune și despre care autoritățile ucrainene spun că este „doar pentru întreținere” -, Ministerul Infrastructurii din Ucraina a afirmat, într-o postare pe Twitter, că „adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării”. Este declarația care a sădit sămânța incertitudinii și a deschis o întreagă „Cutie a Pandorei”  în jurul acestui subiect, care nu a fost, de-a lungul timpului, unul lipsit de controverse.

Cronologia lucrărilor de măsurare

Doi experți români și unul ucrainean s-au aflat pentru mai multe zile, de la finalul lunii martie, pe o navă pusă la dispoziție de oficialii ucraineni pentru măsurătorile de adâncime în zona Canalului Bâstroe, spunea, pentru Gândul, Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, explica, în 30 martie, că România prelucrează datele de la propriile măsurători, pe care le vor împărtăși cu colegii de peste graniță.

Secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, confirma, pentru Gândul, că experții ucraineni și români au demarat, pe 26 martie, măsurătorile pe Canalul Bâstroe, după ce au oficialii din ambele țări au convenit, cu zi înainte, asupra graficului acestor lucrări.

„Sunt patru sectoare de măsurat, inclusiv Canalul Bâstroe, iar durata va fi undeva între 10 și 12 zile, pentru că se efectuează măsurătorile cu o singură navă, navă pusă la dispoziție de partea ucraineană”, preciza Ionel Scrioșteanu, în 27 martie.

„Între trei și cinci kilometri se pot face în fiecare zi. Pe navă în mod normal sunt cinci persoane, două persoane care conduc nava și trei experți în măsurători, doi români și un ucrainean”, preciza Ionel Scrioșteanu, la întrebarea Gândul.

În ceea ce privește metoda de măsurare, secretarul de stat spunea că nava este similară și are echipamente similare cu cele de pe cele trei nave pe care le-a folosit partea română pe brațul Chilia, iar softul folosit este identic cu cel folosit de experții români până acum.

„În aproximativ 10-12 zile vom avea interpretarea rezultatelor şi pe braţul Chilia, şi pe celelalte braţe, Solomonov şi Canalul Bîstroe, şi vom fi edificați vizavi de ceea ce este în teren, din mal în mal, inclusiv pe toate zonele navigabile din partea ucraineană”, spunea Ionel Scrioșeanu, pe 17 aprilie.

Traseul discuțiilor

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) din România urma să înceapă pe 15 martie măsurătorile de adâncime pe brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe, conform acordului convenit în 7 martie cu partea ucraineană, după negocierile de la Ismail (Ucraina). Autoritățile române au fost însă atunci condiționate de acordul scris al părții ucrainene, care nu venise.

Ulterior, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, preciza că experții Ministerului român al Transporturilor au finalizat măsurătorile pe sectorul de Dunăre de pe Brațul Chilia (partea ucraineană, între km 22 și km 116), însă la acel moment nu era primit acordul părții ucrainene pentru sectorul cuprins între km 11 și km 22 al brațului Chilia și pe Canalul Bâstroe.

Sorin Grindeanu anunţa apoi, pe rețelele sociale, că a discutat cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, şi i-a solicitat informaţii şi amănunte pe tema măsurătorilor pe braţul Chilia şi Canalul Bâstroe, iar ambasadorul ucrainean a precizat că va pune la dispoziția părții române aceste amănunte în cel mai scurt timp.

Ce spun experții

Specialiști în biodiversitate și europarlamentari au detaliat pentru Gândul consecințele negative ale adâncirii Canalului Bâstroe, care inițial, la 4 metri, nu permitea circulația navelor fluviomaritime de mare capacitate.

„Dacă sunt lucrări doar de dragare, de menținere, atunci nu se poate vorbi de un impact în regim transfrontalier, pentru că astfel de lucrări sunt uzuale, se cunosc și sunt făcute în așa fel încât să nu existe un impact semnificativ. Dar, dacă este vorba de lucrări de adâncime, de lărgire a canalului, atunci impactul este unul semnificativ, pentru că automat se modifică debitele și regimul hidrodinamic pe toate cele trei canale din Deltă. Atunci când crește debitul și fluxul pe Chilia, este clar că se diminuează pe Sulina și pe Sfântul Gheorghe, iar asta duce la creșterea riscului de decolmatare, cu toate efectele în lanț, chiar până la dispariția unor zone umede, chiar a lacurilor, este vorba de amplitudinea impactului”, a explicat Atena Groza, expert în biodiversitate și fost guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării, pentru Gândul.

Europarlamentarul Victor Negrescu spunea că a solicitat Comisiei Europene să își prezinte poziția cu privire la situația de pe Canalul Bâstroe, în contextul solicitării Ucrainei de a include brațele Chilia și Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și a prezentării unui plan de dragare.

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu – unul dintre foștii negociatori ai Tratatului privind regimul frontierei cu Ucraina, încheiat în 2003, după cinci ani de negocieri – spunea, pentru Gândul, că subiectul Bâstroe este unul eminamente bilateral și că rezolvarea lui nu ține de Comisia Europeană sau de altă instituție, ci de discuțiile dintre oficialii români și cei ucraineni. Cristian Diaconescu explica, din perspectiva politică și a relațiilor internaționale, că situația Canalului Bâstroe este una complicată, venită pe fondul unor probleme mai vechi, existente dinainte de 2004, depășind problema de navigație despre care se vorbește în prezent.