Membrii societății civile din CSM solicită MJ demararea procedurii de revocare a procurorului general Gabriela Scutea. Care sunt motivele
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a publicat – luni, 17 mai 2022, în Monitorul Oficial – motivarea Deciziei 7/2022 pronunțată în Recursul în interesul legii promovat de procurorul general Gabriela Scutea.
Într-un comunicat transmis de membrii societății civile din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) – semnat de Victor Alistar și de Romeo Chelariu -, aceștia solicită demararea procedurii prin care Gabriela Scutea să fie revocată din funcție, prezentând și argumentele care i-au determinat să facă această solicitare Ministerului Justiției.
Potrivit acestora, ”analiza minuțioasă a deciziei 7/2022 a ICCJ, coroborată cu alte decizii ale Curții Constituționale ori cu rezultatele controlului tematic efectuat de Inspecția Judiciară pentru perioada 2016-2021 relevă o situație șocantă”.
Punctual, concluziile formulate în urma analizării acestei decizii sunt următoarele:
– Sute de mii de cauze sunt lăsate în nelucrare efectivă până la îndeplinirea termenului de prescripție, dacă după un an de la înregistrare nu se identifică autorul;
– PICCJ reglementează prin infralegiferare pe calea unui Ordin norme procedurale care sunt în materia derulării procesului penal, în vădită contradicție cu normele Constituționale;
– Milioane de cauze de la intrarea în vigoare a noului cod de procedură penală au fost închise după ce au fost lăsate, în baza Ordinului, în nelucrare, încălcându-se principiile accesului la justiție, al efectivității anchetei, al duratei rezonabile și chiar al scopului procesului penal statuat de legiuitor în art. 285 CPP;
– Ministerul public așteaptă în mod programat și reglementat să îi vină din neant date și informații privind identificarea autorilor infracțiunilor după un an de la sesizarea penală, dată de la care cauzele cu autori necunoscuți sunt mutate în evidența pasivă;
– Ministerul Public este cel răspunzător pentru ilegalitatea Ordinului 56/12/C din 10 aprilie 2014 pentru că în baza legii organice acesta este cel care coordonează/supraveghează cercetarea penală și realizează urmărirea penală efectivă, dând dispoziții obligatorii organelor de cercetare penală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
”Reamintim tuturor structurilor judiciare faptul că cetățenii sunt cei care trebuie să fie în centrul serviciului public de justiție și nu trebuie tratați ca terțe anexe ale problemelor de capacitate a justiției. Legea este cea care împuternicește organele judiciare, dar le și impune realizarea competenței conferite”
Membrii societății civile din CSM
”Procurorul general nu a corectat situația, dar a și pledat pentru continuarea acesteia”
Membrii societății civile din CSM solicită ”demararea de către Ministrul justiției a procedurii de revocare a Procurorului general al PICCJ, care, nu doar că nu a corectat situația, dar a și pledat pentru continuarea acesteia”.
- Abrogarea de urgență a Ordinului 56/12/C din 10 aprilie 2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Ministerului Afacerilor Interne;
- Publicarea detaliată a statisticilor pe ultimii 4 ani privind obiectul cauzelor care au fost scoase din evidența operativă și a cauzelor care s-au prescris în dosarele cu autori necunoscuți;
- Modificarea cadrului legal pentru a impune procurorului să prezinte judecătorului de drepturi și libertăți ori judecătorului de cameră preliminară care a admis contestațiile privind durată proces ori alte cereri de competența lui, modalitatea efectivă de conformare și ducere la îndeplinire a dispozițiilor trasate;
- Demararea de către Ministrul justiției a procedurii de revocare a Procurorului general al PICCJ, care, nu doar că nu a corectat situația, dar a și pledat pentru continuarea acesteia;
- Modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a parchetelor de către Secția pentru procurori a CSM pentru a se introduce numărului unic național de evidență a cauzelor, similar cu cel care este reglementat în cazul dosarelor înregitrate pe rolul instanțelor judecătorești.
”În sine, practica instituită prin ordinul 56/12/C din 10 aprilie 2014 conduce la ineficacitatea Codului de procedură penală pentru un număr însemnat de cauze. Instituționalizarea și infralegiferarea incapacității organelor judiciare este cea mai mare sfidare la adresa societății și a ordinii de drept.
În analiza realizată, anexă a prezentului comunicat, se regăsesc argumentele privind această situație scandaloasă, în care o autoritate a statului desconsideră ordinea de drept și interesele legitime ale societății, dar și ale cetățenilor în mod individual”, au mai transmis membrii societății civile din CSM.